Intensificarea atacurilor rusești obligă tot mai multe companii din Ucraina să își întrerupă activitatea, în timp ce angajații sunt trimiși în adăposturi, iar sirenele pot suna până la 10 ore pe zi. Fiecare oră în care afacerile sunt oprite din cauza alertelor de rachetă costă economia ucraineană aproximativ 45 de milioane de dolari, potrivit ministrului Economiei, Oleksandr Kravcenko.
Rusia vizează tot mai frecvent infrastructura pe care se sprijină economia Ucrainei, lovind unități industriale, depozite, centre logistice și centre de date, într-o acțiune pe care Oleksandr Kravcenko, ministrul Economiei și Mediului, a descris-o drept o încercare de a „distruge practic întreaga economie”.
„Ceea ce nu anticipasem pe deplin era cât de repede va dezvolta Rusia aceste drone cu propulsie cu reacție și le va folosi pentru a lovi totul”, a spus el, referindu-se la utilizarea de către Rusia a noilor arme care au lovit Kievul în ultimele săptămâni.
Vorbind din clădirea guvernului din Kiev, puternic protejată, Kravcenko, fost director în cadrul McKinsey, care s-a alăturat guvernului în vară, a declarat pentru The Guardian că atacurile obligă sectoare importante ale economiei să își întrerupă în mod repetat activitatea, deoarece angajații sunt trimiși în adăposturi, iar sirenele pot suna până la 10 ore pe zi. „Dacă oamenii sunt în buncăr, afacerile se opresc”, a spus el.
Pentru a reduce costurile economice, guvernul a introdus recent un nou sistem de avertizare pe două niveluri, conceput astfel încât companiile să își poată continua activitatea în timpul alertelor aeriene prelungite.
O alertă „roșie” avertizează asupra unei amenințări cu rachete și impune oamenilor să se adăpostească, în timp ce avertizarea „galbenă” este folosită pentru amenințările cu drone și permite multor companii să rămână deschise. Mai mult de jumătate dintre companii își continuă activitatea în timpul alertelor galbene, a declarat Kravcenko.
O alertă galbenă nu reprezintă însă o garanție a siguranței. Pericolul a devenit evident luni, când o dronă rusească cu propulsie cu reacție a lovit Academia Națională de Științe din centrul Kievului în timpul unei alerte galbene, ucigând două persoane, în timp ce angajații se aflau încă în clădire și lucrau.
Este una dintre alegerile dificile cu care se confruntă Ucraina în încercarea de a menține viața normală în desfășurare și, în același timp, de a proteja populația de campania tot mai intensă de atacuri rusești.
Kravcenko a declarat că atacurile rusești au provocat numai în acest an pagube estimate la 10 miliarde de dolari activelor fixe, printre ținte numărându-se combinate siderurgice, depozite, infrastructură logistică și, cel mai recent, centre de date. Rusia a blocat, de asemenea, în mod efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, prin care, înainte de blocadă, trecea cea mai mare parte a exporturilor țării.
Ministrul consideră că guvernul este mai bine pregătit în acest an pentru ceea ce ar putea fi „cea mai grea, cea mai dură iarnă” de la începutul războiului, în condițiile în care sunt așteptate presiuni suplimentare asupra aprovizionării cu energie, infrastructurii și companiilor deja slăbite de luni întregi de atacuri.
Pentru a se proteja de viitoare lovituri, guvernul discută acum modalități prin care mai multe companii private să poată achiziționa sisteme ucrainene de apărare antiaeriană, a declarat ministrul. El a avertizat însă că firmele nu se vor putea proteja niciodată complet de rachetele și dronele rusești.
Ucraina caută bani pentru a acoperi deficitul
Președintele Volodimir Zelenski a estimat recent deficitul bugetar rămas al Ucrainei pentru acest an la aproximativ 27 de miliarde de dolari, o cifră care a determinat unele guverne europene să ridice semne de întrebare cu privire la modul în care a apărut acest deficit, deși UE convenise deja asupra unui pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat anilor 2026 și 2027.
Kravcenko a declarat că guvernul a reușit între timp să reducă deficitul la 20 de miliarde de dolari, prin diminuarea cheltuielilor și identificarea unor rezerve interne suplimentare.
Kievul solicită acum sprijin suplimentar din partea UE, Japoniei, Canadei și Regatului Unit, inclusiv prin posibilitatea acordării mai devreme a unor împrumuturi prevăzute inițial pentru anul viitor, a spus Kravcenko. „Se lucrează foarte intens cu toți partenerii noștri internaționali pentru a obține surse suplimentare de finanțare”, a declarat el.
Kravchenko a respins afirmațiile potrivit cărora deficitul ar fi rezultatul administrării defectuoase sau al corupției. El a afirmat, de asemenea, că acesta nu este rezultatul cheltuielilor excesive din mandatul fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, a cărui campanie de reformare a achizițiilor militare și de extindere rapidă a programului ucrainean de drone l-a transformat într-unul dintre cei mai cunoscuți reformatori ai guvernului înainte de demiterea sa în iulie, decizie care a declanșat proteste de stradă.
În schimb, ministrul a spus că deficitul reflectă atât venituri la buget mai mici decât estimările, cât și costurile tot mai mari ale războiului. „Costul războiului pur și simplu crește”, a spus el, indicând necesitatea achiziționării mai multor sisteme de apărare antiaeriană și a accelerării dezvoltării unor drone capabile să intercepteze noile arme rusești cu propulsie cu reacție.
Corupția, principala preocupare a ucrainenilor
Scandalurile de corupție de mare amploare au ajuns însă și în cercul apropiat al lui Zelenski, afectând încrederea în guvern atât în Ucraina, cât și în rândul donatorilor occidentali.
Un sondaj recent realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat că fenomenul corupției din guvern reprezintă problema cel mai frecvent menționată de ucraineni, fiind indicată de 50% dintre respondenți, înaintea atacurilor masive cu rachete și drone, menționate de 40%. Același sondaj a arătat că 72% consideră că Zelenski poartă o responsabilitate personală pentru actele de corupție ale persoanelor din anturajul său.
Kravcenko a declarat că s-au făcut progrese în combaterea problemei, dar a recunoscut că Ucraina se confruntă atât cu fenomenul corupției în sine, cât și cu o problemă persistentă de percepție, în țară și în străinătate.
„Apreciez foarte mult presiunea exercitată de partenerii europeni în privința reformelor”, a spus el, adăugând că Ucraina trebuie să combată și percepția privind corupția, atât în interiorul țării, cât și în afara ei.
Necesarul de finanțare externă al Ucrainei pentru 2027 este estimat la 52,6 miliarde de dolari, însă până acum au fost asigurate doar aproximativ 20 de miliarde de dolari, potrivit ministrului, în timp ce sunt discutate noi majorări de taxe și reduceri de cheltuieli.
Întrebat dacă ascensiunea partidelor sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei în Franța și Germania ar putea slăbi angajamentul Occidentului față de Kiev, Kravcenko a răspuns: „Sunt îngrijorat? Ar trebui să fiu. Oboseala generală este în creștere în Europa”, a adăugat el.
Editor : M.I.
About the Author
