Liderii celor 27 de state membre ale UE, inclusiv președintele Nicușor Dan, se întrunesc joi și vineri pentru Consiliul European de toamnă, un summit cu mai multe mize, în special negocierile privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie, bugetul pe termen lung al UE și sprijinul acordat Ucrainei în urma celei mai recente inițiative a lui Donald Trump față de Vladimir Putin vor domina discuțiile în cadrul summitului de două zile de la Bruxelles, la care vor participa liderii UE.
Bugetul UE 2028-2034
Discuţiile privind bugetul multianual al UE vin în contextul în care preşedinţia Uniunii Europene, asigurată în prezent de Irlanda, a propus, la 10 octombrie 2026, reducerea cu 8% a bugetului multianual, propus de Comisie în iulie 2025.
Comisia Europeană a venit în iulie 2025 cu o propunere de buget multianual de circa 2.000 de miliarde de euro, cel mai mare buget din istoria Uniunii. Reducerea cu 8% a acestui buget propus iniţial ar presupune un nou buget CFM redus la circa 1.600 miliarde de euro.
Germania, Olanda şi Ţările Nordice ar prefera limitarea cheltuielilor UE, în timp ce Spania, Italia sau Polonia doresc un buget mai mare.
Antonio Costa și Nicușor Dan au avut săptămâna trecută o discuție telefonică în urma căreia șeful statului român a precizat că România își dorește un buget ambițios, chiar dacă va fi nevoie de resurse suplimentare la nivel de Uniune care să sprijine axa de competitivitate și apărare.
Liderii din grupul de „Prieteni ai Coeziunii” au adresat o scrisoare comună prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin, în calitatea sa de Președinte al Consiliului Uniunii Europene, prin care pledează pentru păstrarea agriculturii și coeziunii ca priorități centrale în viitorul buget european, în paralel cu asigurarea unor resurse adecvate pentru noile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană.
Demersul a fost inițiat de președintele român Nicușor Dan și de prim-ministrul italian Giorgia Meloni, în calitate de co-lideri ai acestui format, înainte de următoarele etape de negociere a Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, respectiv summitul Consiliului European.
Prețurile energiei
Reuniunea va începe joi dimineață cu o discuție foarte așteptată privind prețurile la energie, care au crescut vertiginos din cauza ostilităților din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului rămâne peste 100 de dolari pe baril, în ciuda unei eliberări coordonate de către G7, în timp ce gazul se tranzacționează la cel mai ridicat nivel din iarna anului 2022, stocurile subterane fiind sub nivelul mediu, transmite Euronews.
Șocurile de pe piață i-au neliniștit pe liderii UE, care se află sub o presiune tot mai mare de a oferi ajutor concret gospodăriilor și industriilor, mai ales pe măsură ce temperaturile scad și începe sezonul de încălzire.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis au luat inițiativa, solicitând Bruxelles-ului să relaxeze regulile fiscale ale blocului pentru a permite guvernelor să finanțeze „măsuri temporare și țintite” menite să atenueze criza energetică.
Alte țări, însă, se tem că o flexibilitate excesivă va încuraja consumul de combustibili fosili și va descuraja investițiile în tranziția verde.
Între timp, șase state membre (Austria, Germania, Italia, Polonia, Portugalia și Spania) au propus o taxă pe profiturile excepționale la nivelul UE, pentru a capta profiturile excesive ale companiilor energetice pe fondul prețurilor ridicate. Ideea rămâne însă controversată și nu a câștigat suficientă susținere.
China
După problema energiei va urma o altă provocare economică urgentă: China.
Cu un deficit comercial de 1 miliard de euro pe zi, Bruxelles a aruncat mănușa, impunând Beijingului un termen limită pentru a prezenta „rezultate tangibile” până cel târziu în octombrie.
Aceste rezultate au apărut săptămâna trecută în cadrul vizitei comisarului pentru comerț, Maroš Šefčovič, la Beijing, unde a obținut concesii preliminare privind autovehiculele hibride plug-in, pământurile rare și magneții permanenți, precum și accesul pe piață pentru companiile europene.
„Suntem mulțumiți de rezultate, dar pentru noi acesta este doar un prim pas, deoarece dezechilibrele nu sunt specifice unui singur sector – ele sunt prezente la toate nivelurile”, a declarat un diplomat de rang înalt, avertizând că punerea în aplicare va fi esențială pentru a demonstra dacă Beijingul este serios.
„De ce acceptă China ceva ce nu a acceptat niciodată până acum? (Pentru că) încep să-și dea seama că își distrug propriii clienți. Nu suntem naivi”.
Concesiile evită, deocamdată, un război comercial pe scară largă. Se așteaptă ca liderii să solicite Comisiei să continue „dialogul orientat spre rezultate” cu China și să „consolideze urgent” instrumentele comerciale pentru a riposta, dacă va fi necesar, potrivit proiectului de concluzii consultat de Euronews.
Într-un gest de exasperare, Germania și Franța au propus un „declanșator de urgență” pentru a bloca accesul Chinei la piața UE în cazul în care deficitul rămâne nesustenabil.
Sprijin pentru Zelenski, critici pentru Trump
Ziua de vineri va fi dedicată Ucrainei, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Negocierile de pace au luat o întorsătură dramatică după ce președintele SUA, Donald Trump, i-a luat prin surprindere pe europeni, încheind un acord cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a introduce zeci de mii de barili de motorină rusească pe piața americană. Washingtonul a emis o derogare de la sancțiuni până în aprilie 2027 pentru a permite o vânzare care, până acum, ar fi fost interzisă.
Vestea i-a șocat pe europeni și a determinat o mișcare de strângere a rândurilor și de susținere a Ucrainei pentru a controla consecințele unei decizii unilaterale și necoordonate, care a reînviat amintirile confruntării dintre Trump și Zelenski de la Casa Albă.
Deși acordul privind motorina va avea probabil un impact limitat asupra prețurilor la pompă – pe care Trump dorește să le reducă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului –, există o îngrijorare mai mare cu privire la implicațiile diplomatice ale acordării de ajutor Rusiei într-un moment în care aceasta își intensifică atacurile pentru a decima economia ucraineană înainte de venirea iernii.
Concluziile summitului au fost modificate pentru a include o mustrare: „Consiliul European regretă decizia Statelor Unite de a ridica temporar sancțiunile asupra motorinei rusești.”
Trump și-a petrecut ultimele zile cerându-i lui Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești și să respecte armistițiul energetic. Zelenski afirmă că este pregătit pentru armistițiu atâta timp cât Rusia îl respectă, dar Rusia continuă să bombardeze instalațiile energetice ale Ucrainei.
Europenii sunt reticenți în a susține solicitarea lui Trump, deoarece atacurile de la distanță reprezintă cel mai mare avantaj al Kievului asupra Moscovei. Renunțarea la acesta ar înclina și mai mult balanța războiului.
„Nu este prima dată când avem divergențe cu SUA în ceea ce privește războiul din Ucraina, dar nu sunt de acord cu ideea că suntem ignorați”, a declarat un înalt oficial al UE.
„Am constatat că dialogul cu SUA nu duce întotdeauna la un acord deplin asupra modului în care UE și SUA privesc lucrurile, dar este întotdeauna mai bine decât lipsa dialogului”, a adăugat oficialul. „Acesta este demersul care trebuie continuat. Este ceva normal”, transmite Euronews.
Editor : A.C.
About the Author
