„Aceste măsuri erau planificate pentru anul 2024. Anul 2024 a fost un an super electoral, cu foarte multe campanii electorale, cu o miză uriașă, cu evenimente fără precedente, anulări de alegeri și așa mai departe. Cred că am fi intrat în junk. (…) România era într-o situație în care trebuia să demonstreze că a înțeles că acest dezechilibru de venituri și cheltuieli nu mai poate fi dus mai departe. Și atunci, trebuia să ia câteva măsuri care duc către un stat mai suplu”, explică Barna.
El adaugă că „acest lucru poate să însemne și în administrația de stat centrală eliminarea sporurilor care nu sunt justificate, poate să însemne și o regândire a modului în care sunt plătiți profesorii”.
„Trebuie să iei acele măsuri care sunt necesare, chiar dacă sunt nepopulare, sau chiar dacă spune cineva că o să punem în pericol educația copiilor. Dar beneficiarul final acestor lucruri trebuie să fie copilul, care trebuie să beneficieze de educație mai bună, trebuie să fie cetățeanul român, care trebuie să vadă că statul devine un sistem mai suplu, mai eficient, mai orientat către cetățean”, mai spune vicepremierul.
El subliniază că „cultura internă, organizațională din cadrul aparatului de stat, care poate să însemne și poliție, și educație, și sănătate, și administrație locală, trebuie să se schimbe”.
Potrivit lui Barna, astăzi România „a scăpat de junk”. El neagă, în prezent, riscul de recesiune.
Articolul Tanczos Barna: Dacă pachetul fiscal-bugetar mai întârzia, pierdeam încrederea minimă pe care o aveam la Bruxelles apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
About the Author
