Serbia se pregătește pentru o toamnă politică tensionată, pe fondul protestelor studențești care au pus presiune asupra puterii și al semnalelor privind o posibilă demisie a președintelui Aleksandar Vucic. În perspectivă se află alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate, într-un context în care sondajele indică o nemulțumire tot mai mare față de direcția în care se îndreaptă țara, arată Serbian Monitor.
Protestele conduse de studenți au pus presiune pe Aleksandar Vucic și pe Partidul Progresist Sârb (SNS) după prăbușirea, în noiembrie 2024, a acoperișului unei gări din Novi Sad, tragedie soldată cu 16 morți. Manifestanții au pus accidentul pe seama corupției și a eșecurilor instituțiilor statului și au cerut asumarea responsabilității politice, precum și organizarea de alegeri anticipate.
Mișcarea studențească a adoptat sloganul „Studenții câștigă”, într-un contrapunct la mesajul partidului aflat la putere, „Serbia câștigă”, folosit pe bannere, autocolante și graffiti în Belgrad.
Sociologul politic Slobodan Marković consideră că aceste sloganuri reflectă diviziunile profunde din societatea sârbă și ceea ce descrie drept ani de regres democratic.
Vucic vorbește despre demisie, în timp ce calendarul alegerilor rămâne incert
Aleksandar Vucic a declarat că intenționează să demisioneze, iar ministrul pentru Integrare Europeană, Nemanja Starovic a declarat pentru TVP World că plecarea președintelui ar putea avea loc până la sfârșitul verii. Nu este însă clar când ar urma să fie organizate alegerile.
Profesorul de drept și membru al Comisiei Electorale, Tanasije Marinkovic, susține că declarațiile schimbătoare ale lui Vucic cu privire la calendarul electoral au avut rolul de a distrage atenția publicului. El a avertizat, de asemenea, că viitoarele alegeri ar putea ridica probleme în ceea ce privește caracterul lor liber și corect.
Un scrutin anticipat ar putea deveni, astfel, cel mai important test de până acum pentru dominația politică exercitată de Vucic.
Aproape jumătate dintre sârbi spun că țara merge într-o direcție greșită
Un sondaj publicat de portalul „Savremena Politika”, realizat de Institutul Republican Internațional, arată că 49% dintre respondenți consideră că Serbia se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 41% cred că direcția este una bună.
Aleksandar Ivkovic, jurnalist la „European Western Balkans” și comentator politic, a declarat pentru N1 că aceste cifre reprezintă un semnal negativ pentru actuala putere.
Potrivit lui Ivkovic, întrebarea privind direcția în care se îndreaptă țara este considerată de analiști un indicator important al posibilității unei schimbări politice la alegeri. El atrage însă atenția că răspunsul nu înseamnă automat că toți cei nemulțumiți vor vota împotriva guvernului.
Percepția publică s-a schimbat semnificativ la începutul anului 2025, odată cu apariția mișcării studențești. De atunci, indicatorii privind direcția țării și principalele probleme cu care se confruntă Serbia au rămas relativ constanți.
Corupția, principala problemă pentru alegători
Prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad a schimbat și prioritățile alegătorilor. Potrivit lui Ivkovic, corupția a devenit, după tragedie, principala problemă menționată în marile sondaje de opinie. Această evoluție este nefavorabilă pentru guvern, care ar prefera ca alegerile să fie dominate de alte teme.
Și intenția de participare la vot indică un interes ridicat. În cazul unor alegeri organizate duminica următoare, 68% dintre respondenți au declarat că este „foarte probabil” să voteze, iar 15% au spus că este „probabil” să se prezinte la urne.
Ivkovic consideră că o prezență ridicată ar putea avantaja opoziția. El susține că, în absența unor indicii privind extinderea semnificativă a bazei electorale a guvernului, o parte importantă dintre alegătorii care intră acum în cursa electorală ar putea avea o atitudine anti-guvernamentală.
Sprijinul pentru UE crește
Sondajele indică și o creștere a sprijinului pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. Ivkovic pune această evoluție și pe seama progreselor înregistrate de alte state din regiune, în special Muntenegru și Albania, în procesul de integrare europeană.
În rândul celor care susțin protestele studențești, sprijinul pentru UE ajunge la 61%, în timp ce aproximativ 20% se opun aderării.
Mișcarea studențească nu și-a exprimat însă oficial o poziție fermă în această privință. Aleksandar Ivkovic consideră că este vorba despre o decizie strategică: o orientare explicit pro-europeană ar putea îndepărta alegători eurosceptici care, în alte condiții, ar fi dispuși să voteze pentru o listă susținută de studenți. „Da, 61% sunt în favoarea UE, dar nici nu-și pot permite să piardă acei aproximativ 20%”, explică analistul.
Alegerile parlamentare ar putea avea prioritate
În cazul în care guvernul va convoca alegeri parlamentare anticipate, acestea ar putea avea loc înaintea scrutinului prezidențial, potrivit lui Ivkovic.
Strategia ar fi ca puterea să încerce să-și asigure mai întâi majoritatea parlamentară. În acest scenariu, rezultatul alegerilor prezidențiale ar avea un impact mai redus asupra controlului politic, atât timp cât actuala putere își păstrează poziția în Parlament.
În interiorul SNS ar fi fost deja transmise instrucțiuni pentru pregătirea unui eventual scrutin parlamentar până la sfârșitul anului, însă decizia finală nu ar fi fost luată.
Primele indicii privind organizarea alegerilor ar putea apărea la începutul toamnei. Potrivit lui Aleksandar Ivkovic, un factor important îl reprezintă măsurile sociale anunțate pentru a doua jumătate a lunii septembrie, supranumite „bani din elicopter”.
Un alt reper ar putea fi reprezentat de alegerile din Bosnia și Herțegovina, programate pentru 4 octombrie.
În acest context, Serbia intră într-o perioadă de incertitudine politică, în care protestele studențești, presiunea asupra guvernului, posibilitatea demisiei lui Vučić și perspectiva unor alegeri anticipate pot redefini raportul de forțe din țară.
Editor : C.A.
About the Author
