Marile companii din industria textilă și a confecțiilor din Uniunea Europeană nu mai au voie, începând de astăzi, să distrugă hainele, încălțămintea și accesoriile nevândute. Noua măsură, adoptată pentru reducerea risipei și a impactului asupra mediului, obligă firmele să găsească alternative precum revânzarea, recondiționarea sau donațiile și va avea efecte inclusiv asupra companiilor din România.
Noile norme europene care reglementează gestionarea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor vestimentare şi a încălţămintei nevândute intră în vigoare începând de duminică. O schimbare importantă, care vizează o mai bună protecţie a mediului.
Companiile care vor dori totuşi să distrugă articolele de îmbrăcăminte nevândute vor putea face acest lucru doar în anumite cazuri, „de exemplu, din motive de siguranţă sau în cazul deteriorării produsului”, relatează News.ro.
În plus, acestea vor trebui să declare „volumele de bunuri de consum nevândute pe care le elimină”, într-un format standardizat, începând din februarie 2027.
În schimb, producătorii sunt încurajaţi de Comisia Europeană să-şi gestioneze mai bine stocurile, „să proceseze retururile şi să exploreze soluţii alternative, precum revânzarea, recondiţionarea, donaţiile sau reutilizarea”, precizează Comisia Europeană, într-un comunicat datând de la adoptarea măsurilor, în luna februarie a anului trecut. Aceste obligaţii vor fi extinse într-o a doua etapă la IMM-uri, începând cu iulie 2030.
O risipă costisitoare pentru mediu
Pentru Bruxelles, aceste noi reguli trebuie să limiteze cantitatea de deşeuri produse în fiecare an. Situaţia este îngrijorătoare: „În fiecare an, în Europa, se estimează că între 4 şi 9 % din articolele textile nevândute sunt distruse înainte chiar de a fi purtate. Această risipă generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, adică un volum aproape echivalent cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021”, afirmă Comisia.
În Franţa, este deja interzisă aruncarea produselor nealimentare noi, destinate vânzării, care nu s-au vândut: acestea trebuie reutilizate sau donate.
Însă această problemă afectează întregul continent, ba chiar şi dincolo de graniţele acestuia, în contextul exploziei fenomenului „ultra fast-fashion”: „În Germania, aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate în fiecare an”, citează Bruxelles-ul ca exemplu.
Efectele pentru companiile din România
Măsura completează Regulamentul (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) şi va avea un impact semnificativ asupra companiilor active, inclusiv din piaţa românească.
Noua regulă se aplică din 19 iulie, data de la care companiile mari nu mai au voie să distrugă produse textile şi de încălţăminte nevândute. Pentru întreprinderile mijlocii, obligaţia intră în vigoare din 2030.
În paralel, firmele sunt deja obligate să raporteze volumele de produse distruse şi motivele distrugerii, iar din februarie 2027 acest lucru se va face într-un format standardizat la nivelul european, potrivit unui document publicat pe site-ul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov. Pentru companii, distrugerea trebuie să rămână soluţia de ultimă instanţă, iar reciclarea este preferată eliminării sau valorificării energetice.
Pentru fiecare caz de derogare, operatorii economici trebuie să păstreze documentaţie justificativă timp de cinci ani: rapoarte de inspecţie, teste tehnice, evaluări de calitate, dovezi ale ofertelor de donaţie sau documente privind drepturile de proprietate intelectuală. Aceste cerinţe sunt, în mare parte, aliniate cu obligaţiile deja existente în domenii precum siguranţa produselor, REACH sau supravegherea pieţei, se precizează în document.
În acelaşi timp, firmele trebuie să comunice motivul distrugerii către operatorii de tratare a deşeurilor, pentru a permite o sortare mai eficientă şi o valorificare superioară a materialelor, potrivit documentului.
„Pentru sectorul românesc de textile, fashion şi retail – unde presiunea pe costuri este ridicată – noile reguli pot părea o povară suplimentară. Pe termen mediu şi lung însă, ele pot genera avantaje competitive clare: stimularea controlului calităţii, reducerea retururilor, optimizarea stocurilor şi dezvoltarea de parteneriate cu economia socială. Companiile care investesc din timp în revânzare, recondiţionare, donaţii sau modele circulare vor fi mai bine poziţionate nu doar din punct de vedere al conformării, ci şi al reputaţiei şi accesului la consumatori tot mai sensibili la criteriile ESG”, se precizează în document.
Editor : M.I.
About the Author
