Uniunea Europeană schimbă strategia în noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând pentru prima dată întreaga rețea de producție și aprovizionare a dronelor de atac Garpiya, dar și proiectul Rassvet, alternativa rusă la Starlink. Potrivit oficialilor europeni, măsurile urmăresc să reducă atât capacitatea militară a Moscovei în războiul din Ucraina, cât și amenințarea pe termen lung la adresa securității Europei.
Zeci de companii și persoane implicate în susținerea industriei militare a Kremlinului au fost incluse în cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei. „Peste 50 de entități din complexul militar-industrial sunt incluse, precum și actori-cheie implicați în producția dronelor rusești cu rază lungă de acțiune”, a declarat joi șefa diplomației europene, Kaja Kallas.
Prin noul pachet de sancțiuni, UE continuă să lovească și furnizorii de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare din state terțe, inclusiv din China și India. Astfel de componente sunt folosite frecvent în armamentul rusesc, precum rachete, drone sau tancuri.
Totuși, atenția oficialilor europeni și a experților s-a concentrat asupra a două măsuri noi din componenta militară a pachetului. Acestea includ peste 30 de sancțiuni care vizează întreaga rețea de producție și aprovizionare a dronelor cu rază lungă de acțiune Garpiya, precum și proiectul rusesc Rassvet, considerat alternativa Moscovei la sistemul de comunicații prin satelit Starlink, scrie Euronews.
Dronele Garpiya, în vizorul UE
Un înalt oficial european a explicat că populația civilă și infrastructura Ucrainei au fost supuse unei presiuni uriașe din cauza atacurilor rusești cu drone cu rază lungă de acțiune.
După expirarea armistițiului de trei zile susținut de Statele Unite, în luna mai, Rusia a lansat peste 200 de drone de acest tip asupra Ucrainei, vizând infrastructura energetică, clădiri rezidențiale și chiar o grădiniță.
Din acest motiv, noul pachet de sancțiuni pune un accent deosebit pe industria care produce aceste drone, însă oficialul european a precizat că Bruxelles-ul a adoptat „o abordare diferită”.
„Ne-am concentrat asupra unei singure categorii de drone cu rază lungă de acțiune, Garpiya, și am cartografiat practic întreaga rețea de producție și aprovizionare. Printr-o singură lovitură vizăm această rețea prin peste 30 de sancțiuni”, a explicat acesta.
Lista noilor sancțiuni include 37 de persoane și entități implicate direct în producția dronelor de atac Garpiya/Garpiya-A1, inclusiv firme care produc focoase, propulsoare, catapulte și alte componente necesare lansării acestor arme.
Jacob Funk Kirkegaard, cercetător principal la institutul Bruegel, a declarat pentru Euronews că salută dimensiunea militară a noului pachet de sancțiuni, însă este rezervat în privința eficienței sale.
„Rusia dispune de mai multe tipuri de drone cu rază lungă de acțiune. Asta nu înseamnă că acest efort este greșit. Merită făcut. Dar nu trebuie să pretindem că sancționarea unui singur tip dintre numeroasele drone produse de Rusia va schimba în mod decisiv amenințarea strategică la adresa Ucrainei sau, pe termen lung, a Europei”, a spus el.
Rassvet, alternativa Rusiei la Starlink
Pachetul de sancțiuni vizează și companii rusești implicate în dezvoltarea tehnologiilor militare, electronice și de comunicații. Potrivit unui înalt oficial european, una dintre cele mai importante măsuri privește proiectul prin care Rusia încearcă să dezvolte o alternativă proprie la Starlink.
„Un aspect pe care îl consider deosebit de important este dezvoltarea unui sistem pe care Rusia îl construiește ca alternativă la Starlink. Proiectul rusesc Starlink este inclus în acest pachet”, a afirmat oficialul.
Sistemul de sateliți pe orbită joasă Rassvet, dezvoltat de compania aerospațială rusă Bureau 1440, este prezentat frecvent în presa rusă drept o alternativă la Starlink și urmărește să ofere acces la internet de mare viteză. Primele 16 sateliți au fost lansați pe orbită în martie 2026, obiectivul fiind atingerea unui număr de 250 de sateliți până în 2027 și 900 până în 2035.
Kirkegaard a amintit că, atunci când Rusia a pierdut anterior accesul la Starlink, în februarie 2026, consecințele asupra operațiunilor militare au fost semnificative. „Împiedicarea Rusiei să dezvolte, în timp, o alternativă la Starlink reprezintă, evident, o prioritate foarte importantă”, a spus expertul.
În opinia sa, vizarea proiectului Rassvet ar putea reduce capacitățile militare ale Rusiei în războiul din Ucraina și, pe termen lung, ar limita capacitatea Moscovei de a reprezenta o amenințare militară pentru Uniunea Europeană.
„Pe măsură ce UE și Europa, în ansamblu, se pregătesc pentru o lume în care vor trebui să descurajeze singure Rusia pe termen lung, limitarea capacităților militare ale Moscovei în următorii trei, patru sau zece ani este esențială pentru propria noastră securitate”, a afirmat Kirkegaard.
Expertul a adăugat că sancționarea dronelor Garpiya și a proiectului Rassvet este utilă, însă sprijinul care întărește cel mai mult poziția Ucrainei pe câmpul de luptă rămâne finanțarea programelor ucrainene de dezvoltare a dronelor cu rază lungă de acțiune și a rachetelor balistice și de croazieră, susținută în special de Țările de Jos, Germania și statele nordice.
Editor : M.I.
About the Author
