Un adolescent de 16 ani are o capacitate extrem de rară de a-și aminti cu precizie evenimente din propria viață, performanțele sale fiind peste cele ale 99,9% din populația generală. Băiatul are o memorie autobiografică extrem de performantă, cunoscută sub acronimul HSAM. Mai puțin de 100 de persoane sunt considerate a avea această capacitate, relatează Science Alert.
Primele amintiri de la vârsta de trei luni
În februarie 2025, adolescentul l-a contactat pe cercetătorul în științe cognitive Krystian Barzykowski, care a publicat mai multe lucrări despre memoria autobiografică involuntară.
KCL le-a spus cercetătorilor că are amintiri neobișnuit de timpurii, unele datând de când avea aproximativ trei luni, din aprilie 2009. El și-ar aminti și evenimente din perioada 2010–2011, relatări despre care cercetătorii spun că ar fi fost confirmate de părinții săi.
„El a descris existența unor amintiri autobiografice neobișnuit de timpurii, inclusiv amintiri care datează de la vârsta de aproximativ trei luni (aprilie 2009), precum și amintiri din copilăria timpurie (2010–2011), despre care a spus că au fost confirmate de părinții săi”, arată autorii studiului de caz.
Potrivit adolescentului, în jurul vârstei de trei ani a apărut sentimentul unei experiențe autobiografice conștiente și continue, iar de atunci majoritatea amintirilor sale ar fi foarte detaliate și ușor accesibile.
KCL susține că își poate aminti în detaliu evenimente din aproximativ jumătate dintre zilele care au trecut începând din august 2022.
Un miros sau un cântec îi pot declanșa amintirile
O particularitate observată în cazul adolescentului este modul în care amintirile apar involuntar. Un miros, un cântec sau chiar o anumită propoziție pot fi suficiente pentru a declanșa amintiri detaliate din trecutul său.
Cercetătorii l-au supus unei serii de teste desfășurate de la distanță, deoarece adolescentul locuia departe de echipa de cercetare. Rezultatele au confirmat că acesta are HSAM, iar performanța sa se situează la un nivel care, statistic, depășește 99,9% din populația generală.
În schimb, atenția, memoria de lucru și funcțiile executive ale adolescentului s-au situat în limite relativ normale. Cercetătorii spun că această caracteristică este întâlnită și la alte persoane cu HSAM.
Nici dezvoltarea sa nu ar fi prezentat alte elemente neobișnuite. Potrivit informațiilor furnizate de părinții săi, adolescentul a avut o dezvoltare normală de la naștere și nu a avut probleme psihiatrice sau educaționale.
Oamenii de știință subliniază că memoria autobiografică excepțională nu înseamnă că persoanele cu HSAM au performanțe ieșite din comun în toate domeniile memoriei.
„Dovezile tot mai numeroase sugerează că [persoanele cu HSAM] nu sunt «supereroi» din punct de vedere cognitiv”, scriu Barzykowski și echipa sa.
Potrivit cercetătorilor, acestea sunt în mare măsură comparabile cu restul populației atunci când vine vorba despre învățarea informațiilor cotidiene sau memorarea numerelor. Diferența apare în modul în care își amintesc și accesează evenimentele pe care le-au trăit sau la care au fost martore.
Ce ar putea explica memoria excepțională
Cercetătorii au analizat în special caracterul involuntar al amintirilor lui KCL. Primul caz oficial de HSAM, publicat în 2006, descria o femeie ale cărei amintiri despre propriul trecut apăreau „neîntrerupt, incontrolabil și automat”.
Deși ulterior au fost identificate și alte cazuri, majoritatea cercetărilor s-au concentrat asupra capacității persoanelor cu HSAM de a-și accesa voluntar amintirile. Mult mai puține studii au analizat amintirile autobiografice care apar involuntar.
Într-unul dintre teste, KCL a trebuit să urmărească o serie de modele pe ecranul unui computer, iar cercetătorii îl întrebau periodic ce gânduri îi trecuseră prin minte. Comparativ cu datele existente pentru populația generală, adolescentul a prezentat o frecvență „considerabil mai ridicată” a amintirilor autobiografice involuntare.
Fenomenul a fost observat însă numai în cazul gândurilor despre propriul trecut. Gândurile spontane despre viitor, precum și frecvența generală a gândurilor fără legătură cu sarcina efectuată s-au situat în limite normale.
Autorii studiului consideră astfel că HSAM ar putea să nu reprezinte o memorie generală superioară, ci o diferență în modul în care sunt recuperate amintirile autobiografice.
Aceasta ar fi caracterizată printr-o sensibilitate crescută la stimulii care declanșează amintirile și printr-un prag mai scăzut pentru accesarea informațiilor autobiografice.
„Caracterul său unic ar putea consta nu doar în ceea ce este memorat, ci și în modul în care sunt accesate amintirile autobiografice”, concluzionează cercetătorii.
Editor : Ș.A.
About the Author
