Un meteorit descoperit în 2022 în deşertul Sahara, pe teritoriul statului Mali, s-a format în scoarţa planetei Marte în urmă cu cel puţin 4,1 miliarde de ani, au stabilit oamenii de ştiinţă. Acest lucru face ca roca magmatică de culoare roşiatică să fie, probabil, cel mai vechi dintre cei 435 de meteoriţi proveniţi de pe Marte care sunt în prezent cunoscuţi pe Pământ.
Cercetătorii au afirmat că, prin compoziţia sa, acest meteorit, denumit Teghaza 001, oferă informaţii despre mediul existent la începutul istoriei vecinului planetar al Pământului, cu dovezi recente privind prezenţa apei în stare lichidă la suprafaţă, care susţin ipoteza că, în trecutul său îndepărtat, Marte ar fi putut oferi condiţii propice pentru viaţa microbiană.
Yang Liu, cercetător specializat în ştiinţe planetare la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California, administrat de Caltech, a descris meteoritul drept „o mărturie a unei epoci în care Marte era, probabil, mai caldă şi mai umedă decât a fost în cea mai mare parte a istoriei sale”, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Compoziţia chimică a meteoritului, un tip de rocă cu granulaţie grosieră, denumită „gabrou”, indică faptul că a interacţionat cu apa în timp ce se răcea lent şi cristaliza în subsolul planetei Marte. A făcut parte din scoarţa marţiană, stratul exterior al planetei, însă s-a format dintr-o magmă provenită de la adâncimi mai mari, din mantaua Planetei Roşii.
Marte este în prezent o planetă rece, aridă şi pustie, însă numeroase dovezi indică faptul că pe suprafaţa sa a curs apă, sub formă de râuri, lacuri şi chiar un ocean în emisfera nordică, în urmă cu câteva miliarde de ani.
Descoperit în deșert
Meteoritul Teghaza 001 a fost descoperit sub forma a opt fragmente, cel mai mare având aproximativ dimensiunea unui pumn, în deşert, la o distanţă de circa 34 kilometri de localitatea Bir Chali din Mali.
Mineralele sale principale sunt feldspat şi piroxen, însă el conţine, de asemenea, cristale de zircon care includ elementul chimic uraniu. Cercetătorii i-au determinat vârsta utilizând o tehnică bazată pe descompunerea uraniului şi transformarea sa, de-a lungul timpului, în plumb.
„Meteoriţii marţieni sunt singurele noastre mostre de pe Marte, constituind baza pentru a înţelege formarea şi diferenţierea planetei Marte în stadiile sale incipiente şi permiţându-ne nouă să evaluăm, în laborator, dacă Marte, în trecutul său îndepărtat, ar fi putut oferi condiţii pentru a fi locuită”, a declarat Yang Liu, autorul principal al unui studiu despre acest meteorit, publicat în revista Science.
„Informaţiile detaliate pe care le putem extrage din aceste mostre de meteoriţi completează şi validează explorarea planetei Marte realizată cu ajutorul sateliţilor, al modulelor de asolizare şi al roverelor”, a adăugat el.
Aceste informaţii oferă indicii despre modul în care evoluţia planetei Marte s-a separat de cea a Pământului, într-o etapă în care ambele planete se aflau la începuturile lor, iar viaţa începea să prindă contur pe planeta noastră, a explicat Yang Liu.
Pământul, Marte şi celelalte planete din Sistemul Solar s-au format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.
Doar trei dintre meteoriţii marţieni găsiţi pe Terra, inclusiv Teghaza 001, datează din istoria timpurie a Planetei Roşii. Unul dintre aceştia, descoperit în Antarctica în 1984, a fost evaluat iniţial ca având o vechime de aproximativ 4,5 miliarde de ani, însă, mai recent, s-a stabilit că el are o vârstă similară cu cea a meteoritului Teghaza 001.
Potrivit noului studiu, Teghaza 001 este, probabil, mai vechi decât meteoritul găsit în Antarctica.
Apa se infiltra în scoarță
Izotopii – sau formele – elementelor chimice oxigen şi hidrogen prezenţi în meteorit indică faptul că apa se infiltra în straturile mai profunde ale scoarţei marţiene, aşa cum se întâmplă şi pe Pământ, şi se amesteca apoi cu roca topită provenită din manta.
„Există numeroase dovezi în meteoritul Teghaza 001 care sugerează că pe suprafaţa planetei Marte a existat apă în urmă cu mai bine de 4,1 miliarde de ani. Acest lucru este demonstrat de izotopii de hidrogen din fosfaţi, precum şi de izotopii de oxigen din minerale şi din probele analizate în ansamblu”, a explicat Yang Liu.
Apa este considerată un ingredient esenţial pentru viaţă.
„Descoperirile noastre susţin ideea că, în trecutul său îndepărtat, Marte avea ingredientele şi condiţiile necesare pentru a susţine viaţa, însă nu oferă un răspuns direct la întrebarea dacă a existat sau nu a existat viaţă pe această planetă”, a declarat Lee Saper, cercetător în ştiinţe planetare şi coautor al studiului, angajat la Centrul de Cercetare Ames al NASA şi la Institutul BAER din California.
„Această rocă reprezintă ‘un instantaneu’ al unei epoci trecute, arătând cum o planetă Marte mai umedă, cu o atmosferă densă, ar fi putut oferi condiţii propice vieţii, dar, totuşi, aceste condiţii s-au estompat rapid pe parcursul primului miliard de ani din existenţa lui Marte, care a evoluat apoi spre mediul arid şi inospitalier din zilele noastre”, a explicat Lee Saper.
Compoziţia chimică a meteoritului Teghaza 001 indică faptul că acesta este diferit de ceilalţi meteoriţi marţieni cunoscuţi. Este posibil ca el să provină din zonele înalte din emisfera marţiană sudică, poate din apropierea Bazinului Hellas, unul dintre cele mai mari cratere de impact de pe Marte, a explicat Yang Liu.
Acest meteorit are o poveste fascinantă.
„A fost proiectat în spaţiu în urma unui impact survenit pe suprafaţa planetei Marte şi a călătorit prin cosmos până când traiectoria lui s-a intersectat cu cea a Pământului. Apoi a intrat în atmosfera terestră sub forma unui meteor şi a supravieţuit, aterizând în cele din urmă în Sahara sub forma unui meteorit. Nu ştim cu exactitate când a ajuns pe Pământ”, a adăugat autorul principal al studiului.
Editor : B.P.
About the Author
