Noile cercetări sugerează că viitorii astronauți ar putea face o călătorie dus-întors către Marte în mai puțin de un an, o evoluție care ar reduce durata actuală a misiunilor cu mai mult de jumătate. Studiul, publicat în revista Acta Astronautica, propune folosirea unor geometrii orbitale inspirate din traiectoriile asteroizilor pentru a găsi rute interplanetare mai rapide, transmite publicația Live Science.
Conform profilurilor actuale ale misiunilor, o călătorie către Marte durează de obicei între șapte și zece luni într-un singur sens. Deoarece Pământul și Marte se aliniază pentru o călătorie eficientă din punct de vedere al consumului de combustibil doar o dată la 26 de luni, echipajele sunt adesea nevoite să aștepte o fereastră de întoarcere, prelungind durata totală a misiunii la aproape trei ani.
Cu toate acestea, cosmologul Marcelo de Oliveira Souza de la Universitatea de Stat din Nordul statului Rio de Janeiro a descoperit că anumite traiectorii orbitale ar putea permite șederi mult mai scurte și durate de călătorie mai rapide.
Inspirația pentru această abordare a venit în mod neașteptat în timp ce Souza studia asteroizii apropiați de Pământ. El a observat că estimările orbitale timpurii, mai puțin precise, pentru asteroidul 2001 CA21 descriau o traiectorie care traversa zonele orbitale atât ale Pământului, cât și ale lui Marte. Deși datele ulterioare au rafinat traiectoria reală a asteroidului, geometria inițială sugera posibilitatea unor rute ultra-scurte în timpul unor aliniamente planetare specifice. „A fost o surpriză pentru mine, nu mă așteptam la asta”, a declarat Souza pentru Live Science cu privire la descoperire.
Calculele sale indică faptul că opoziția lui Marte din 2031 reprezintă o oportunitate excelentă pentru o astfel de misiune. Într-un scenariu, o călătorie dus-întors ar putea fi finalizată în doar 153 de zile. Aceasta ar implica o călătorie de 33 de zile la dus, o ședere de o lună pe suprafața marțiană și o călătorie de 90 de zile la întors.
O alternativă puțin mai lentă și cu un consum energetic mai redus, în aceeași fereastră, ar dura aproximativ 7,5 luni, ceea ce reprezintă totuși o îmbunătățire semnificativă față de așteptările actuale.
Deși conceptul rămâne teoretic, Souza crede că aceste traiectorii de mare viteză ar putea fi realizate în cele din urmă de rachetele de mare capacitate de nouă generație. El a menționat că vitezele necesare sunt comparabile cu cele atinse de sonda New Horizons a NASA. Dacă ar fi fezabile, aceste rute ar putea schimba fundamental logistica explorării spațiului îndepărtat.
About the Author
