Jason Arday, fost profesor la Universitatea Cambridge, care în 2023 a devenit cel mai tânăr profesor de culoare din istoria instituţiei de învăţământ, aflat în centrul unui scandal legat de acuzaţii de plagiat, a fost găsit mort, conform BBC. Bărbatul a respinsese acuzațiile de plagiat, iar potrivit familiei lui, „campania de dezinformare a fost prea mult”.
Serviciile de urgenţă au anunţat că un bărbat a fost găsit „fără reacţie” vineri după-amiază, la o adresă din Battersea, în sudul Londrei. Arday a demisionat săptămâna trecută din funcţia de profesor de sociologia educaţiei la Cambridge, după apariţia unor acuzaţii de plagiat şi a unor întrebări privind unele dintre realizările sale. El a negat acuzaţiile.
Familia lui Arday a transmis într-un comunicat că este „în stare de şoc după pierderea acestui tată, partener, frate, unchi şi fiu extraordinar”.
„Campania de dezinformare a fost prea mult pentru Jason, care era un om blând şi care a vrut întotdeauna să vadă ce este mai bun în fiecare persoană”, a adăugat familia.
Vineri, poliţiştii au fost chemaţi la o adresă din Battersea de Serviciul de Ambulanţă din Londra.
Poliţia Metropolitană a transmis într-un comunicat: „În acest moment, decesul său este tratat ca fiind unul neaşteptat, dar nu există suspiciuni că ar fi avut loc în circumstanţe suspecte”.
Rectorul Universităţii Cambridge, profesoara Deborah Prentice, a declarat: „Suntem profund îndureraţi de această veste tragică”.
„Transmitem cele mai sincere condoleanţe familiei şi prietenilor lui Jason Arday în aceste momente extrem de dificile”, a spus ea.
Secretarul pentru Educaţie, Lucy Powell, s-a declarat „profund şocată şi întristată” de vestea morţii sale şi le-a cerut oamenilor „să-şi amintească faptul că sunt implicate persoane reale, care au oameni dragi”.
Arday, în vârstă de 41 de ani, negase orice acuzaţie de plagiat, dar recunoscuse că existau erori în lucrările sale. Săptămâna trecută, el afirmase că recenta controversă privind activitatea sa a dus la „un nivel neîncetat de analiză publică şi atacuri personale”.
Controversa a izbucnit după ce un alt cadru universitar, Nathan Cofnas, care se autodefineşte drept „realist rasial” şi care a fost concediat de Cambridge în 2024, a susţinut că a descoperit numeroase cazuri de plagiat în lucrările profesorului.
Arday a afirmat că unele dintre erorile din primele sale lucrări academice au apărut din cauza autismului său, întrucât se baza pe imitaţie pentru a înţelege informaţiile. El a susţinut că o examinare similară a lucrărilor altor universitari ar scoate la iveală erori asemănătoare.
„Vorbim despre mediul academic. Nu am omorât pe nimeni. Cred că cruzimea de care am avut parte şi modul în care am fost prezentat drept un fel de mincinos şi fantezist sunt complet inacceptabile”, declara el pentru ziarul The Times la începutul acestei luni.
Un fost coleg al lui Arday a declarat că vorbise cu acesta în dimineaţa zilei în care a murit.
Numirea lui Arday în 2023, la vârsta de 37 de ani, drept cel mai tânăr profesor de culoare din istoria Cambridge, a fost salutată la momentul respectiv drept un moment de progres.
Anunţându-şi demisia săptămâna trecută, Arday a spus că „preţul personal” al analizei la care fusese supus devenise „prea mare”.
„Deşi criticile sunt o parte inevitabilă a vieţii academice, ceea ce am trăit eu a depăşit cu mult limitele unei dispute academice. Acuzaţiile neîncetate, speculaţiile şi comentariile publice au avut un impact profund asupra mea şi asupra celor pe care îi iubesc”, a afirma Arday.
El a subliniat că demisia sa nu ar trebui „interpretată drept o acceptare a naraţiunilor care s-au creat în jurul meu”.
Cambridge a declarat iniţial că acuzaţiile de plagiat privind teza lui Arday şi unele articole publicate în reviste academice fuseseră investigate de Liverpool John Moores University (LJMU) şi de publicaţiile respective.
LJMU, universitatea care i-a acordat lui Arday titlul de doctor în 2015, a concluzionat că acesta nu a plagiat.
La începutul acestei săptămâni, Cambridge a anunţat deschiderea unei anchete independente privind numirea sa.
Într-o scrisoare adresată atunci personalului universităţii, profesoara Prentice a afirmat că înțelege „pe deplin preocupările exprimate în întreaga universitate şi mult dincolo de aceasta cu privire la numirea lui Jason Arday şi le împărtăşesc… Această investigaţie, aşa cum spuneţi, trebuie să fie minuţioasă şi transparentă şi va fi realizată în mod independent de cadre universitare cu experienţă din cadrul Cambridge şi din afara universităţii”.
Cambridge a celebrat numirea lui Arday ca tânăr profesor de culoare, parte a unei minorităţi foarte reduse şi vizibile în mediul academic. Doar 1% dintre profesorii din universităţile britanice sunt de culoare, ceea ce conferă o importanţă deosebită fiecărei astfel de numiri.
Universitatea va trebui să răspundă unor întrebări mai ample, inclusiv în ceea ce priveşte obligaţia sa de a proteja bunăstarea angajaţilor, după ce l-a plasat pe Arday într-o poziţie cu o expunere publică foarte mare.
De asemenea, instituţia ar putea deveni ţinta nemulţumirilor venite din mai multe direcţii, inclusiv din partea celor care consideră că Arday a fost persecutat în spaţiul public şi a celor care se întreabă dacă ar fi trebuit vreodată numit în funcţie.
Jolyon Maugham, din cadrul organizaţiei Good Law Project, a calificat moartea lui Arday drept „o tragedie”.
„Nu înţeleg care era interesul public în a continua să-l hărţuiască după ce a demisionat din funcţia de profesor şi nu înţeleg ce evaluări ale riscurilor au făcut instituţiile media”, a adăugat Maugham.
Vorbind la BBC Newsnight, profesorul de Black Studies Kehinde Andrews, prieten al lui Arday, a declarat că acesta era „foarte abătut” după demisia de la Cambridge.
„Era foarte afectat. Simţea că nu există nicio cale de ieşire. Practic, nu mai ieşea din casă. Slăbise foarte mult. Ar trebui să fie un semnal de alarmă privind cât de dificilă este, de fapt, situaţia universitarilor de culoare în mediul academic”, a adăugat Andrews.
Deputata laburistă Bell Ribeiro-Addy a declarat în cadrul aceleiaşi emisiuni că „ideea ca un cadru universitar să fie supus unui asemenea nivel de atac mediatic este fără precedent”.
Arday a purtat flacăra olimpică în cadrul ştafetei torţei olimpice din 2012, pe traseul dintre Sutton şi Merton, la Londra.
Iniţial, Arday a lucrat ca profesor de educaţie fizică, înainte de a-şi obţine doctoratul la LJMU. Ulterior, a devenit conferenţiar la Universitatea Durham şi profesor de sociologia educaţiei la Universitatea din Glasgow.
Universitatea din Glasgow a anunţat, de asemenea, o evaluare a activităţii academice desfăşurate anterior de Arday.
După apariţia veştii privind moartea sa, universitatea a transmis într-un comunicat că este „şocată şi întristată” de decesul fostului său coleg.
„Gândurile şi cele mai profunde condoleanţe ale noastre se îndreaptă către prietenii şi familia sa în aceste momente extrem de triste”, a adăugat instituţia.
Universitatea Durham, un alt fost angajator al lui Arday, l-a descris drept „o persoană amabilă şi caldă, care a încercat în mod activ să creeze oportunităţi pentru doctoranzi”.
Weekendul trecut, Arday a anulat un eveniment de promovare a volumului său de memorii.
Editura Simon & Schuster anunţase anterior că volumul, intitulat Great And Unfortunate Things, urma să fie publicat în Marea Britanie pe 27 august. Cartea a fost lansată în SUA la începutul acestei săptămâni.
Volumul prezintă povestea vieţii sale, de la faptul că nu a vorbit până la vârsta de 11 ani şi nu a putut să citească sau să scrie până la 18 ani, trecând apoi printr-o serie de „reuşite improbabile şi eşecuri dureroase”, până la numirea sa ca profesor de sociologia educaţiei la Cambridge.
Editor : I.B.
About the Author
