Printr-o măsură istorică, Ungaria va începe în curând să publice zeci de mii de dosare ale poliției din perioada comunistă într-o bază de date publică online, oferind cetățenilor acces la listele informatorilor și colaboratorilor folosiți de fostele servicii de securitate ale statului, relatează Reuters.
Publicarea, programată să coincidă cu cea de-a 70-a aniversare a revoltei antisovietice din 1956 din Ungaria, face parte din angajamentul prim-ministrului Peter Magyar de a face publice aceste documente, păstrate într-un vast subsol de arhive din Budapesta, și de a permite maghiarilor să-și înțeleagă trecutul totalitar.
Deși regimul comunist s-a încheiat în 1989, Ungaria a amânat deschiderea completă a dosarelor din cauza lipsei unei voințe politice puternice din partea guvernelor succesive. Până în prezent, în afară de cercetători, oamenii obișnuiți puteau solicita acces doar la propriile dosare sau la cele ale membrilor apropiați ai familiei, dar acum oricine va putea efectua căutări în baza de date online.
În timpul Războiului Rece, agențiile de poliție secretă din Europa de Est, precum Stasi din Germania de Est sau serviciile de securitate din Ungaria, se bazau pe colaboratori recrutați din rândul populației, adesea prin șantaj, amenințări sau recompense. Între 1956 și 1989, în Ungaria au fost înregistrați aproximativ 55.000 de colaboratori secreți.
Aceștia îi supravegheau pe prieteni, membri ai familiei, vecini și colegi de muncă pentru a detecta semne de disidență și influență occidentală, iar rapoartele lor duceau adesea la arestări și interogatorii.
Multe apartamente din centrul Budapestei – numite „apartamente K” sau „apartamente conspirative” – serveau drept locuri de întâlnire între ofițerii poliției secrete și colaboratorii civili.
Formațiile muzicale vizate
În anii 1980, informatorii participau la concertele din scena rock underground din Budapesta, care atrăgeau mulțimi de tineri și erau considerate de autorități ca fiind potențial subversive.
Peter Muller „Sziami”, care rămâne și astăzi o figură iconică a scenei muzicale, își amintește că formația sa, Kontroll Csoport, a interpretat în 1983 o piesă compusă de el, intitulată „Informatori și provocatori” .
„În felul nostru”, spun versurile, „și noi stăm cu ochii pe voi: cel care stă în fața voastră este omul nostru – ați roșit, ați fost demascați, informatori și provocatori.”
„Apoi am îndreptat reflectoarele spre mulțime și am văzut publicul de aproximativ 1.000 de oameni învârtindu-se, încercând să vadă cine ar putea fi informatorii”, a spus Muller, în vârstă de 74 de ani, în studioul său, zâmbind.
Muller a fost aproape exmatriculat din facultate din cauza muzicii sale, iar poliția i-a interzis unele concerte și l-a interogat. Prima sa trupă de punk-rock, numită „URH” în 1980, legendară în cultura underground, a fost numită după banda de frecvențe radio folosită de poliția de stat și era adesea ținta atacurilor.
În ciuda acestor amintiri, însă, Muller are sentimente contradictorii cu privire la deschiderea dosarelor după atâta timp.
„Nu mă simt pe deplin confortabil cu ideea că societatea are nevoie de o astfel de purificare sau catharsis după atâta timp – că oamenii trebuie să fie identificați, umiliți, rușinați și pedepsiți atunci când fie au murit deja, fie au trecut la o altă etapă a vieții”, a declarat el pentru Reuters.
Confruntarea „mai profundă” cu trecutul nostru
Arhivele Istorice ale Securității de Stat Maghiare (ABTL) gestionează dosarele fostelor servicii de securitate de stat, care conțin numele a 50.000–60.000 de colaboratori.
Directorul acesteia, Bendeguz Gergo Cseh, a salutat publicarea dosarelor din perioada comunistă, în temeiul unei legi adoptate de parlament în septembrie, ca fiind un „pas istoric” și a afirmat că această măsură a mers mai departe decât în orice altă țară din fostul bloc estic.
Polonia și-a deschis arhivele mult mai devreme, dar nu permite căutări deschise și fără restricții, așa cum se va întâmpla acum în Ungaria.
Germania a adoptat, de asemenea, o abordare mai restrictivă în legea sa din 1991 privind deschiderea dosarelor Stasi, în timp ce în Republica Cehă nu toate dosarele au fost încărcate într-o bază de date online.
În România, accesul la arhivele fostei Securități este public și gratuit, gestionat de CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității). Orice cetățean poate accesa propriul dosar (urmașii sau rudele dacă persoana urmărită a murit). Mai au acces cercetătorii, în baza unei proceuri de acreditare (inclusiv jurnaliștii pot accesa dosarele dacă se acreditează drept cercetători). Nu toate arhivele din perioada comunistă au fost însă predate CNSAS, iar conținutul disponibil nu este accesibil online.
Legea maghiară prevede că înțelegerea trecutului și transparența instituțiilor publice sunt „condiții prealabile esențiale” pentru funcționarea unui stat democratic.
Publicarea a patru tipuri de dosare se va realiza în două etape, începând cu 4 noiembrie. În acea zi, în 1956, tancurile sovietice au intrat în Budapesta pentru a înăbuși o revoltă pro-democratică care începuse pe 23 octombrie.
Anumite detalii din dosare vor fi cenzurate pentru a proteja informațiile personale sensibile, inclusiv dosarele medicale, dependențele și orientarea sexuală.
„Atât în calitate de arhivist, cât și de istoric, consider că este inadecvat să emitem judecăți pe baza acestor informații”, a declarat Cseh pentru Reuters.
„Cu toate acestea, cred că este posibil să obținem o perspectivă asupra poveștilor de viață și să ne confruntăm mai profund cu trecutul nostru — nu doar la nivel individual, ci și la nivel social.”
Editor : B.E.
About the Author
