Cei 501 creditori ai Nordis Mamaia sunt convocați luni să decidă dacă lucrările la blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune, din Năvodari, vor fi continuate. O parte din finanțare ar urma să fie asigurată chiar de promitenții cumpărători, prin achitarea diferențelor de preț și actualizarea sumelor prevăzute în contracte. DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor nu împiedică autorizarea și executarea lucrărilor de construcție.
Dintre creditorii convocați, 439 sunt persoane care au achitat în total aproximativ 162 de milioane de lei pentru apartamente prevăzute în promisiuni de vânzare-cumpărare care nu au fost finalizate. Lor li se adaugă alți 62 de creditori, creanțele totale solicitate ajungând la 193,1 milioane de lei.
Compania vizată este Nordis Mamaia, una dintre cele cinci societăți ale grupului cercetate în dosarul penal instrumentat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Cumpărătorii ar urma să asigure o parte din finanțarea lucrărilor
Creditorii trebuie să voteze continuarea activității Nordis Mamaia în vederea finalizării blocului nr. 5 din proiectul Nordis Dune. Comitetul Creditorilor și-a exprimat acordul de principiu în ședința din 9 septembrie, dar a formulat mai multe condiții.
Propunerea aflată la vot prevede semnarea unui contract de antrepriză generală pentru continuarea și finalizarea construcției. Maritimo Development SRL ar urma să execute lucrările în calitate de antreprenor general, iar Proiect Unique SRL ar urma să rămână proiectant.
O altă decizie importantă vizează „aprobarea acordării unei finanțări intermediare, de către promitenții cumpărători care ar urma să asigure o parte din finanțarea necesară începerii și derulării contractului de antrepriză generală, prin plata diferențelor de preț aferente promisiunilor de vânzare-cumpărare aflate în derulare, respectiv prin actualizarea prețului”, potrivit convocatorului publicat de administratorul judiciar CITR și consultat de News.ro.
Astfel, persoanele care au plătit deja pentru apartamente ar putea fi chemate să achite sume suplimentare pentru ca lucrările să poată fi reluate și clădirea să fie finalizată.
Reluarea construcțiilor este analizată încă de anul trecut și este prezentată drept una dintre soluțiile pentru redresarea Nordis Mamaia, societate aflată în insolvență.
Condițiile formulate de creditori
Creditorii solicită ca forma contractului de antrepriză să fie aprobată prin votul Adunării Creditorilor înainte de semnarea acestuia.
De asemenea, procentele în care plata va fi realizată în numerar sau prin dare în plată trebuie stabilite și introduse în contract înainte de perfectarea documentului.
Administratorului judiciar i se cere să prezinte și un punct de vedere privind taxele și impozitele pe care Nordis Mamaia le-ar datora pe parcursul aplicării mecanismului propus. Sunt vizate impozitele rezultate din eventualele dări în plată, taxele pe proprietate, estimate generic la aproximativ 200.000 de euro, TVA aferentă tranzacțiilor și posibilele obligații fiscale generate de majorarea prețurilor.
O altă condiție se referă la ordinea restituirii banilor. Creditorii care vor continua să achite rate sau alte sume necesare finalizării proiectului ar urma să aibă prioritate la recuperarea banilor plătiți.
Poziția DIICOT privind reluarea construcțiilor
În martie 2026, administratorul judiciar a solicitat DIICOT un punct de vedere pentru continuarea demersurilor necesare obținerii autorizației de construire aferente proiectului Nordis Mamaia.
Primăria Năvodari eliberase pe 20 februarie 2026 un certificat de urbanism, însă continuarea procedurii de autorizare era condiționată de prezentarea acordului titularilor măsurilor asigurătorii înscrise în cartea funciară.
„DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor aparținând Nordis Mamaia vizează exclusiv actele de dispoziție și nu actele de administrare sau conservare. Totodată, s-a precizat că executarea lucrărilor de construcții constituie un act de administrare, astfel încât existența măsurilor asigurătorii nu reprezintă un impediment pentru emiterea autorizațiilor de construire de către autoritatea publică competentă”, se arată în raportul administratorului judiciar publicat pe 22 septembrie.
Prin urmare, DIICOT nu a emis o autorizație pentru reluarea construcției, ci a stabilit că sechestrele instituite în dosarul penal nu blochează procedura de autorizare. Eliberarea autorizațiilor rămâne în responsabilitatea autorităților locale competente.
În februarie 2025, procurorii au anunțat că au pus sechestru pe 201 imobile, între care apartamente, case, spații comerciale și terenuri, și au blocat 48 de conturi bancare în dosarul Nordis. Au mai fost indisponibilizate 11 autoturisme, părți sociale și acțiuni.
Ce acuzații sunt cercetate în dosarul Nordis
Ancheta a devenit publică pe 3 februarie 2025, când procurorii au pus în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară în România și în Principatul Monaco.
Dosarul vizează infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, cu obținerea fără drept a unor rambursări, restituiri sau compensări de la bugetul general consolidat, toate în formă continuată.
Cercetările vizau inițial 72 de suspecți – 40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice. Potrivit procurorilor, începând din 2018, trei dintre suspecți ar fi constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei niveluri.
Mecanismul descris de anchetatori ar fi constat în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare prin intermediul mai multor societăți, încasarea avansurilor de la cumpărători, delapidarea fondurilor companiilor și inducerea în eroare a clienților în timpul executării antecontractelor și contractelor de vânzare-cumpărare.
Procurorii susțin că în contabilitatea societăților controlate ar fi fost înregistrate operațiuni fictive, pentru evitarea plății taxelor și impozitelor, și că ar fi fost stabilite cu rea-credință obligații fiscale pentru obținerea unor rambursări sau compensări necuvenite de la buget.
În perioada 2019-2024, prin intermediul a cinci societăți, ar fi fost încasate de la persoane fizice și juridice peste 957 de milioane de lei, echivalentul a peste 195 de milioane de euro. Banii reprezentau avansuri sau plăți pentru apartamente, parcări și mobilier.
„Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp”, susțineau procurorii în comunicatul din februarie 2025.
Potrivit DIICOT, aproximativ 346 de milioane de lei și 2,4 milioane de euro ar fi fost scoase din patrimoniul societăților prin transferuri către membri ai grupării sau către firme afiliate, prin plata unor salarii și prin cheltuieli făcute pentru confortul sau plăcerea personală a celor implicați.
În multe dintre cazuri, transferurile ar fi fost justificate prin documente menite să ofere o aparență de legalitate. Anchetatorii au indicat plăți prezentate drept avansuri, dividende, restituiri de împrumuturi sau cesiuni de părți sociale.
De asemenea, ar fi fost înființate sau preluate zeci de societăți pentru simularea unor operațiuni economice, astfel încât banii proveniți din avansurile cumpărătorilor să fie transferați în baza unor pretinse contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri. Indiferent de traseul folosit, procurorii susțin că sumele ajungeau în conturile membrilor grupării sau erau retrase în numerar.
DIICOT a cerut atunci arestarea preventivă a 11 persoane, printre care Laura Vicol, fosta președintă a Comisiei juridice din Camera Deputaților, și soțul său, Vladimir Ciorbă, implicat în conducerea Nordis. Cei doi s-au aflat în arest preventiv în perioada 5–14 februarie 2025.
Ancheta a fost extinsă pe 18 august 2026 față de administratorii grupului și patru societăți comerciale, pentru noi acte materiale de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Extinderea a avut la bază 50 de noi plângeri penale, formulate de 109 persoane vătămate. Prejudiciul suplimentar reclamat depășește 42 de milioane de lei și 14 milioane de euro, la care se adaugă 17.000 de dolari. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procesului penal.
Editor : A.D.
About the Author
