O zonă slăbită a peretelui unei artere din creier se poate dilata și, în anumite situații, poate prezenta risc de ruptură și hemoragie cerebrală. Decizia de tratament depinde de dimensiune, formă, localizare și riscul individual al pacientului. Aflați mai mult despre embolizarea anevrismului cerebral de la Dr. Cristian Mihalea, medic primar radiologie-imagistică medicală cu supraspecializare în neuroradiologie intervențională.
Anevrismul cerebral poate fi descoperit întâmplător sau după apariția unor simptome, iar ruptura lui provoacă de obicei o hemoragie subarahnoidiană, o urgență neurologică majoră. Nu toate anevrismele necesită intervenție imediată, deoarece riscul procedurii trebuie să fie depășit de riscul de ruptură. În caz de anevrism cerebral, medicii analizează aspectul formațiunii, vârsta pacientului, bolile asociate și istoricul familial înainte de a recomanda tratamentul. Pentru anevrismele care trebuie tratate există atât opțiuni chirurgicale, cât și proceduri endovasculare.
Neuroradiologia intervențională permite tratarea anevrismelor din interiorul vaselor, prin catetere introduse de obicei printr-o arteră de la nivelul membrului inferior sau superior. În funcție de forma și localizarea anevrismului, pot fi folosite spirale metalice, stenturi sau dispozitive care modifică fluxul sanguin și izolează treptat zona afectată. Scopul este prevenirea pătrunderii sângelui în anevrism și reducerea riscului de ruptură.
Articol susținut de SANADOR, mai multe detalii pe www.sanador.ro
Editor : A.D.V.
