Banca Națională a României (BNR) a decis joi să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, în condițiile în care inflația a scăzut puternic în lunile iulie și august, dar este așteptată să crească din nou până la sfârșitul anului. Banca centrală indică drept principale riscuri scumpirea combustibililor și a energiei, evoluția cursului de schimb, conflictul din Orientul Mijlociu, seceta și incertitudinile politice interne.
Consiliul de administrație al BNR a păstrat și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare, cunoscută drept Lombard, la 7,50% pe an, precum și dobânda pentru facilitatea de depozit, la 5,50% pe an. Au fost menținute și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Dobânda-cheie este unul dintre principalele instrumente prin care BNR încearcă să controleze inflația. Decizia nu modifică automat dobânzile plătite de populație și companii, dar influențează în timp costul creditării și randamentele economisirii.
Inflația a scăzut la 6,17%, dar este așteptată să crească din nou
Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. Scăderea a fost anticipată de banca centrală și a venit în principal după dispariția din calcul a efectelor produse în vara anului trecut de eliminarea plafonului la electricitate și de majorarea TVA și a accizelor.
Efectele s-au observat mai ales în evoluția prețurilor energiei. Inflația a fost temperată și de ieftinirea legumelor, fructelor și ouălor, însă o parte a acestei influențe a fost anulată de scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii cotației petrolului.
Inflația de bază CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate, cele volatile, alcoolul și tutunul, a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. BNR explică evoluția prin efectele de bază generate de majorarea taxelor din 2025, reducerea cotațiilor unor produse agroalimentare și slăbirea consumului.
În sens opus au acționat majorarea tarifelor de telecomunicații, scumpirea polițelor RCA și efectele indirecte ale creșterii prețurilor la combustibili. Așteptările privind inflația pe termen scurt au rămas, de asemenea, ridicate.
Inflația calculată după metodologia armonizată folosită la nivelul Uniunii Europene a coborât de la 9,2% în iunie la 6,3% în august. Rata medie anuală calculată pe baza indicelui național al prețurilor de consum s-a redus de la 9,8% la 9,5% în același interval.
BNR a avertizat însă că inflația va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului. Presiunile ar urma să vină din scumpirea combustibililor și a energiei, creșterea prețurilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare, și evoluția cursului de schimb al leului.
Banca centrală leagă aceste riscuri de prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și de seceta severă din acest an. Pe termen mai lung, cererea mai slabă și continuarea corecției bugetare ar trebui să reducă presiunile asupra prețurilor.
Economia a stagnat, iar consumul populației a continuat să scadă
Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, Produsul Intern Brut (PIB) s-a redus cu 0,4% în trimestrul al doilea, după o scădere de 1,2% în primul trimestru. Atenuarea contracției a fost susținută în principal de revenirea investițiilor.
Consumul gospodăriilor a continuat însă să scadă, iar exportul net a avut din nou o contribuție negativă. Importurile de bunuri și servicii au crescut mai repede decât exporturile, ceea ce a dus la majorarea deficitului comercial și a deficitului de cont curent în trimestrul al doilea.
Datele disponibile pentru trimestrul al treilea indică o redresare față de precedentele trei luni, susținută inclusiv de rezultatele agriculturii. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, evoluția PIB s-ar putea însă deteriora.
Vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul în lunile iulie și august, dar serviciile prestate populației au continuat să se contracte puternic. În același timp, lucrările de construcții au înregistrat o scădere abruptă în iulie, iar declinul producției industriale s-a accentuat.
În primele șapte luni ale anului, deficitul comercial a fost ușor mai mic decât în perioada similară din 2025, în timp ce deficitul de cont curent a crescut ușor.
Incertitudinile politice au afectat cursul și costurile de finanțare
BNR arată că dobânzile de pe piața monetară interbancară au fost relativ stabile în august și în cea mai mare parte a lunii septembrie, dar au început să crească la finalul lunii, cu ajustări mai pronunțate în primele zile din octombrie.
Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au crescut considerabil în a doua parte a lunii septembrie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al situației politice interne și al incertitudinilor asociate. O parte importantă a acestei creșteri a fost corectată la începutul lunii octombrie.
În același context, cursul leu/euro a crescut în primele săptămâni din septembrie, iar la sfârșitul lunii și la începutul lui octombrie a urcat brusc, menținându-se ulterior pe noul palier.
Banca centrală avertizează că situația politică internă menține incertitudini ridicate în privința măsurilor care vor fi adoptate pentru continuarea reducerii deficitului bugetar după 2026, potrivit angajamentelor asumate de România față de Comisia Europeană.
Numărul salariaților a scăzut ușor
Efectivul salariaților din economie a înregistrat noi scăderi ușoare în lunile iunie și iulie. Rata șomajului calculată potrivit metodologiei Biroului Internațional al Muncii a coborât însă la 6,4% în iulie și august, după o medie de 6,8% în trimestrul al doilea.
Ritmul anual de creștere a salariului brut nominal s-a accelerat în iulie, inclusiv în urma majorării salariului minim, dar a rămas redus comparativ cu evoluțiile istorice.
Intențiile de angajare ale companiilor s-au îmbunătățit în trimestrul al treilea, după două trimestre de scădere. În schimb, deficitul de personal semnalat de firme a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, mai ales ca urmare a evoluțiilor din industrie și construcții.
Creditarea sectorului privat și-a încetinit ușor creșterea, de la un ritm anual de 8,4% în iunie la 8,2% în august. Creditele în lei au continuat să avanseze, însă creditarea în valută a încetinit, în special în cazul companiilor.
BNR: Fondurile europene sunt esențiale
Banca centrală consideră că războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică generează riscuri importante pentru economie și inflație. Acestea pot afecta puterea de cumpărare și încrederea populației, activitatea și profiturile companiilor, dar și costurile de finanțare ale României.
În acest context, banca apreciază că absorbția și utilizarea integrală a fondurilor europene sunt esențiale pentru a compensa o parte dintre efectele reducerii deficitului bugetar și ale tensiunilor externe. Banii europeni sunt considerați importanți și pentru investiții, reforme structurale și tranziția energetică.
Banca centrală va urmări și deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene, Rezervei Federale a SUA și băncilor centrale din regiune. Minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie va fi publicată pe site-ul BNR pe 20 octombrie, la ora 15:00, iar rmătoarea ședință a Consiliului de administrație dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.
Editor : A.D.
About the Author
