Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat luni că reducerea deficitului bugetar în primele nouă luni din 2026 nu permite relaxarea disciplinei fiscale, în condițiile în care România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Într-o postare pe Facebook, după publicarea execuției bugetare, acesta a atras atenția asupra riscurilor legate de încasarea fondurilor PNRR și a transmis că bugetul pentru 2027 va trebui construit pe venituri certe și cheltuieli sustenabile.
Execuția bugetară la sfârșitul lunii septembrie arată că deficitul a scăzut la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile statului au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Alexandru Nazare a explicat că evoluția reflectă atât îmbunătățirea colectării, cât și efectele măsurilor fiscale, dar a atras atenția că menținerea acestei tendințe depinde de controlul cheltuielilor. În același timp, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut.
„Fondurile europene au avut un rol esențial în susținerea acestui nivel al investițiilor, finanțând peste 70% din investițiile publice din acest an și reducând presiunea asupra bugetului național. În urmă cu un an, în cadrul procedurii de deficit excesiv, chiar accesul la aceste finanțări era pus sub semnul întrebării, existând riscul suspendării fondurilor europene”, a transmis ministrul Finanțelor.
Potrivit datelor prezentate de Nazare, veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%. România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată numerele 5 și 6.
Riscul ca România să nu încaseze integral fondurile PNRR
Ministrul a avertizat că eventualele întârzieri sau reduceri ale sumelor aprobate de Comisia Europeană ar putea afecta execuția bugetară de la finalul anului, în special în cazul proiectelor pentru care statul a efectuat deja plăți.
„Proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor din PNRR programate pentru acest an. Sumele alocate sau solicitate nu sunt însă echivalente cu banii efectiv încasați. În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate. În cazul componentei de granturi, neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată ar însemna practic un minus de venituri în raport cu cheltuielile deja efectuate, cu impact direct asupra deficitului. Acest aspect trebuie luat în calcul la finalul anului”, a explicat Alexandru Nazare.
Pentru a stabili ce investiții pot fi continuate și ce resurse sunt disponibile, Ministerul Finanțelor a cerut celorlalte ministere informații despre stadiul proiectelor și obligațiile financiare rămase.
„De aceea, am solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și evaluăm fiecare investiție în parte: ce s-a realizat efectiv, ce obligații de plată au rămas, ce proiecte pot fi finalizate în condiții realiste și ce surse de finanțare sunt certe. Trebuie să avem o imagine clară asupra costurilor și a rezultatelor înainte de a lua noi decizii bugetare. Contractele semnate, alocările prevăzute și sumele estimate nu pot fi confundate cu investițiile finalizate sau cu finanțarea efectiv disponibilă. Responsabilitatea presupune să fundamentăm deciziile pe stadiul real al proiectelor și pe resurse verificabile”, a precizat ministrul.
Cheltuielile cu dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei
Pe lângă incertitudinile privind fondurile europene, Nazare a atras atenția asupra costurilor tot mai mari ale datoriei publice. În primele nouă luni, statul a plătit dobânzi de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Ministrul a enumerat și alte obligații care pun presiune asupra bugetului, printre care titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, necesarul de finanțare din sistemul de sănătate, solicitările de decontare pentru schemele de compensare a energiei și angajamentele asumate prin programele de investiții.
„Aceste obligații au cauze, termene și stadii diferite, dar ilustrează aceeași realitate: deciziile bugetare de astăzi generează angajamente financiare care trebuie onorate și în anii următori. De aceea, planificarea bugetară trebuie să țină cont nu doar de cheltuielile curente, ci și de obligațiile deja asumate și de impactul lor asupra bugetelor viitoare. Este esențial să gestionăm aceste presiuni în limita sumelor de care dispunem, adică a veniturilor certe, fără a introduce cheltuieli noi care nu au acoperire în venituri sigure. Altfel, aceste probleme structurale nu vor putea fi rezolvate, iar costul va fi suportat de economie și, în final, de întreaga țară”, a avertizat Nazare.
„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale”
Ministrul Finanțelor a explicat că atât rectificarea bugetară din acest an, cât și pregătirea bugetului pentru 2027 vor trebui să țină cont de cheltuielile permanente, de eventualele indexări, de investițiile deja contractate și de angajamentele din domeniul apărării prin programul SAFE.
„Atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe. Va trebui să corelăm veniturile estimate în mod realist cu obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările legitime pentru diferite indexări, contractele de investiții aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE, respectând, în același timp, traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană. 2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a transmis Nazare.
În același timp, ministrul a avertizat că eventualele derapaje fiscale ar putea afecta credibilitatea financiară a României și ar putea determina agențiile de rating să ia decizii nefavorabile. O deteriorare a ratingului de țară ar duce la costuri mai mari de împrumut pentru stat și companii, cu efecte indirecte asupra populației.
„Principiul care trebuie să ghideze toate deciziile bugetare din perioada următoare este clar: nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare. Orice cheltuială pusă în plus trebuie să aibă o sursă de venit care să susțină cheltuiala. Dacă nu are, înseamnă împrumut – iar împrumuturile statului se plătesc, în timp, tot din banii oamenilor: fie prin taxe mai mari, fie prin inflație și dobânzi care le erodează economiile și puterea de cumpărare. Un stat responsabil nu promite mai mult decât poate finanța, nu își construiește bugetul pe venituri incerte și nu sacrifică stabilitatea financiară pentru rezultate de moment. Consolidarea fiscală, investițiile eficiente și disciplina în cheltuirea banului public trebuie să funcționeze împreună. Aceasta este condiția pentru o economie mai competitivă, finanțe publice sustenabile și o creștere economică de care să beneficieze toți românii”, a concluzionat ministrul.
Editor : A.D.
About the Author
