Grecia propune ca Uniunea Europeană să poată suspenda temporar dreptul de a solicita azil în cazul unui aflux masiv de migranți sau atunci când migrația este folosită de țări terțe ca amenințare hibridă. Măsura, care ar permite inclusiv accelerarea returnărilor, este susținută de mai multe state membre și ar putea fi inclusă într-un nou mecanism european pentru situații de urgență, relatează Euronews.
Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a propus joi suspendarea dreptului de a solicita azil în Uniunea Europeană în situațiile în care are loc un aflux masiv de migranți aflați în situație neregulamentară.
Măsura controversată ar reprezenta o schimbare majoră a politicii europene în domeniul migrației, deoarece ar permite returnarea migranților fără evaluarea individuală a cererilor lor de azil. Acest lucru ar putea duce la „returnări colective”, care sunt interzise în prezent de legislația UE.
Grecia încearcă să includă propunerea în „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”, o nouă legislație pe care Comisia Europeană urmează să o prezinte în lunile următoare pentru a combate migrația neregulamentară și instrumentalizarea migrației la frontierele externe ale UE.
Atena a propus un mecanism denumit „Regimul special de derogare”, care ar urma să fie activat numai în circumstanțe excepționale. Printre criterii se numără o creștere rapidă a sosirilor neregulamentare, presiunea asupra infrastructurii locale și existența unor dovezi că fluxurile migratorii sunt organizate sau facilitate de țări din afara UE.
Dacă ar fi activat, mecanismul ar permite suspendarea temporară a depunerii cererilor de azil, utilizarea unor proceduri accelerate de returnare și acordarea imediată de asistență din partea agenției europene pentru protecția frontierelor, Frontex.
Potrivit unor diplomați, discuțiile au fost scurte după ce Plevris a prezentat propunerea în cadrul Consiliului Afaceri Interne de la Luxemburg. Mai multe state membre par însă dispuse să susțină măsura.
„A existat o disponibilitate clară de a analiza această chestiune și de a vedea ce este posibil”, a declarat pentru Euronews un diplomat european.
Polonia, Germania, Austria și Danemarca se numără printre țările care și-au arătat sprijinul.
„Procedurile normale de azil nu pot avea loc atunci când este clar că [un aflux masiv de migranți] nu reprezintă o situație umanitară, ci una provocată de acțiuni de trafic de persoane și de dezinformare”, a declarat ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt.
„Dacă 70.000 de persoane, în special bărbați tineri, sosesc într-o singură zi, este evident că acest lucru nu are nimic de-a face cu azilul […] și atunci nu mai poți lucra după regulile anterioare”, a afirmat ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner.
Ministrul belgian al Migrației, Anneleen Van Bossuyt, a declarat, de asemenea, că nu ar trebui să existe „subiecte tabu” atunci când sunt analizate măsuri pentru eficientizarea returnării migranților aflați în situație neregulamentară.
La începutul acestei săptămâni, Partidul Popular European a susținut suspendarea dreptului de a solicita azil ca răspuns la „atacuri hibride”, în care țări terțe facilitează migrația pe scară largă cu scopul de a destabiliza o frontieră a UE.
Propunerea a fost criticată de politicieni de stânga, experți în migrație și organizații ale societății civile, care susțin că suspendarea unui drept fundamental ar fi fără precedent și ar putea submina garanțiile existente.
Unele state membre au suspendat temporar, în trecut, procesarea cererilor de azil.
Grecia a suspendat procesarea cererilor timp de o lună în martie 2020 și din nou, pentru trei luni, în iulie 2025, după o creștere bruscă a sosirilor pe mare din Libia. Polonia a introdus o măsură similară în martie 2025 pentru migranții care traversau frontiera dinspre Belarus.
La nivelul UE, suspendarea dreptului de a solicita azil rămâne însă în discuție. Potrivit normelor actuale, persoanele aflate pe teritoriul unui stat membru au dreptul să solicite azil, iar cererile trebuie evaluate individual.
Numărul cererilor de azil depuse în UE este în scădere din 2023. În prima jumătate a acestui an, aproximativ 332.000 de persoane au solicitat azil în statele UE, Elveția și Norvegia, cu 17% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.
În cadrul aceleiași reuniuni, miniștrii europeni au dat undă verde definitivă „Regulamentului privind returnarea”, o legislație menită să accelereze returnarea migranților care nu au dreptul legal de a rămâne în UE. Actul permite statelor membre să înființeze, prin acorduri cu țări din afara Uniunii, centre de deportare în afara blocului comunitar, cunoscute drept „centre de returnare”.
Editor : Ș.A.
About the Author
