Jocurile video pentru copii funcționează ca păcănelele. „Copilul meu avea 5 ani când a deschis «cutii» de 1.200 de lei”

Apetitul pentru jocurile de noroc nu începe cu păcănelele, ci cu un joc pe telefon sau calculator. În spatele unor imagini colorate și al unor „surprize”, unele jocuri video folosesc același mecanism ca jocurile de noroc: plătești pentru o șansă, nu știi ce primești, iar incertitudinea te face să revii. Studiile arată că această expunere timpurie funcționează ca un antrenament pentru comportamente de tip gambling. Iar pentru mulți copii, primul contact cu acest mecanism apare cu ani înainte de vârsta la care ar avea voie, legal, să joace.

Cu câțiva ani în urmă, când copilul meu avea 5 ani, m-am trezit cu o notificare de la bancă. 1.200 de lei. Nu cumpărasem nimic, dar copilul descoperise, în jocul lui preferat, niște „cutii-surpriză”. Le-a apăsat. De mai multe ori. „Am pus degețelul pe niște cutii frumos colorate din care ieșea lumină”, mi-a explicat. Pe ecran, cutiile animate se mișcau, scoteau sunete și atrăgeau atenția prin lumini. Nu era clar că e o plată și nici ce urmează să primească. Totul era construit ca o surpriză. Sigur că, în astfel de cazuri, e și o chestiune de responsabilitate a părinților, dar, să recunoaștem: de multe ori, telefonul ajunge în mâna copilului. Iar când cardul e deja salvat, între apăsarea unui buton și o plată reală nu mai există prea multe bariere. La vremea aceea, plățile online se făceau mai ușor. Astăzi, unele sunt securizate suplimentar, dar mecanismul din jocuri a rămas același. Eu am recuperat o parte din bani, dar întrebarea a rămas: cum ajunge un copil să se joace ca la cazino?

Răspunsul ține de design

Ceea ce a descoperit copilul în joc nu este o excepție. Este un mod în care sunt construite multe jocuri astăzi. Pe ecran apar lăzi, pachete sau roți care te invită să le învârți și promit o surpriză. Se mișcă, luminează, scot sunete. Pare parte din joc, iar plata este ascunsă în spatele acestor elemente. Copilul nu simte că „cheltuie bani”. Simte că primește o surpriză. Că urmează să fie recompensat ori premiat. Acest tip de design nu este întâmplător. Este construit exact pentru a face utilizatorul să revină, să repete acțiunea și să joace „la noroc”.

Ce spun studiile: nu e joacă, e același mecanism ca la păcănele

Legătura dintre jocurile video și jocurile de noroc nu este o speculație recentă, ci un subiect studiat de mai mulți ani în cercetarea internațională. Materialul publicat de Children and Screens, bazat pe studii recente, arată că unele jocuri video includ sisteme care funcționează după aceeași logică precum jocurile de noroc.

„Cercetările noastre arată că, pentru unii tineri, jocurile cu tematică de jocuri de noroc cresc atitudini favorabile față de jocurile de noroc și utilizarea ulterioară a acestora. Plata pentru a juca jocuri de noroc simulate crește probabilitatea de a trece la jocuri reale prin apropierea psihologică dintre activități”, explică Sally Gainsbury, profesor la University of Sydney și director al unei clinici de cercetare și tratament pentru dependența de jocuri de noroc, în articolul mai sus citat.

Din acest motiv, studiile citate în articol au identificat o legătură între utilizarea acestor sisteme și comportamente de tip gambling la adolescenți – de la dorința de a încerca din nou, până la dificultatea de a se opri. De exemplu, un studiu publicat în PubMed Central arată că tinerii care cumpără loot boxes (cutii-surpriză) sunt semnificativ mai predispuși să participe la jocuri de noroc și să prezinte comportamente problematice asociate acestora. Cercetarea arată și amploarea fenomenului: peste jumătate dintre cele mai profitabile jocuri mobile (care se joacă pe telefon sau tabletă) includ loot boxes – 58% pe Android și 59% pe iPhone.

România: unul din patru liceeni a jucat deja

Aceeași direcție este confirmată de un studiu realizat în România, în cadrul proiectului „Betting on a Better Future”, coordonat de cercetători de la SNSPA și derulat între 2024 și 2025 de CeSIP. Cercetarea a analizat comportamentul a sute de adolescenți (14-18 ani) din toată țara, prin chestionare online și analiză comparativă a factorilor de risc.

Rezultatele arată dimensiunea reală a fenomenului: aproximativ 22,4% dintre liceeni – adică aproape unul din patru – au participat deja la jocuri de noroc, iar mulți dintre cei care au jucat spun că au început înainte de 14 ani. Studiul atrage atenția și asupra unui fenomen mai larg: granița dintre jocurile video și jocurile de noroc devine tot mai neclară. Autorii vorbesc despre o convergență între cele două, mai ales prin sisteme în care utilizatorul plătește pentru o șansă, nu pentru un rezultat sigur. Un exemplu sunt loot box-urile, unde unele recompense sunt disponibile doar pentru perioade limitate. Această presiune de a nu rata ocazia îi face pe jucători mai predispuși să cheltuiască bani. În același timp, expunerea constantă contează: adolescenții care văd frecvent reclame sau conținut legat de jocuri de noroc au o probabilitate cu peste 10% mai mare de a juca.

Cu alte cuvinte, copiii nu ajung direct la jocurile de noroc. Ajung acolo după ce au învățat, în contexte aparent inofensive, că merită să încerci din nou, că poți câștiga din noroc și că pierderea nu este finală.

Cum ajunge copilul, pas cu pas, să joace „la noroc”

Ceea ce descriu studiile poate părea abstract. În realitate, mecanismul este simplu și foarte ușor de recunoscut în jocurile pe care le folosesc copiii. Nu este un singur truc, ci o combinație de elemente care lucrează împreună și care schimbă, treptat, felul în care copilul înțelege banii, riscul și câștigul.

1. Copilul învață să plătească pentru o șansă, nu pentru un obiect

În viața reală, când cumperi o jucărie, știi ce primești. În loot box, copilul plătește fără să știe ce cumpără. Exact ca la pariuri: „poate iese ceva bun”. Creierul învață că este normal să dai bani pentru o surpriză, nu pentru un lucru concret.

2. Animațiile sunt făcute special să imite păcănelele

Deschiderea cutiilor-surpriză folosește sunete, lumini și efecte similare unui câștig la un jackpot la păcănele. Copilul simte emoția câștigului, chiar dacă premiul e banal.

3. Primește ceva de fiecare dată

La păcănele pierzi bani. La loot box primești mereu ceva, chiar dacă nu îți folosește la nimic. Asta creează senzația că „nu pierzi niciodată”, dorința de a încerca din nou și impresia că „data viitoare sigur vine ceva bun”. Creierul se obișnuiește cu recompensa rapidă – exact mecanismul care îi face pe oameni să continue să joace.

4. Raritatea obiectelor creează dependență de „urmărirea premiului mare”

Copilul vede premii obișnuite (aproape de fiecare dată), premii rare (foarte rar). Ca la lozuri: „mai încerc o dată, poate acum am noroc”. În timp, învață să urmărească acel „premiu mare”, un tipar identic cu cel din jocurile de noroc.

5. Copilul învață că „norocul” poate fi cumpărat

Dacă nu primește ce vrea, jocul îl împinge să încerce din nou: „mai deschide o cutie”, „poate ai noroc data viitoare”. Exact ca în pariuri: „mai bag o dată, poate acum câștig”. Se formează ideea că norocul nu este întâmplător, ci ceva ce poți cumpăra.

Nici jocurile „sigure” nu sunt complet ferite

Chiar și în jocuri considerate „sigure”, cum este Minecraft, mecanismele de tip gambling pot apărea în afara versiunii oficiale. Un material video care a analizat 40 de servere populare de Minecraft arată că 31 dintre ele includeau sisteme de tip „cutii-surpriză” sau recompense aleatorii, accesibile contra cost.

Aceste sisteme funcționează similar loot box-urilor din alte jocuri: jucătorii cumpără „chei” sau acces la lăzi fără să știe ce vor primi, iar deschiderea este însoțită de animații și efecte menite să amplifice senzația de câștig. În unele cazuri, astfel de mecanisme sunt promovate chiar de creatori de conținut online, ceea ce crește expunerea copiilor la acest tip de comportament.

Problema este că aceste practici apar într-un spațiu perceput ca fiind destinat copiilor și nu sunt întotdeauna clar reglementate sau controlate. Deși regulile oficiale ale jocului interzic astfel de forme de monetizare, realitatea arată că ele continuă să existe în ecosistemul de servere, unde pot ajunge ușor utilizatori foarte tineri.

De ce problema nu este jocul, ci vârsta la care începe

Un preșcolar sau un școlar mic nu înțelege clar ce înseamnă o plată. Dar nici un adolescent de 14-16 ani nu are încă dezvoltat complet mecanismul de control al impulsurilor și evaluarea riscului. Tocmai de aceea, astfel de sisteme au început să fie reglementate în tot mai multe țări europene, unde loot box-urile sunt comparate cu jocurile de noroc.

În Belgia, potrivit BBC, autoritățile au decis încă din 2018 că unele „cutii-surpriză” din jocuri funcționează ca jocurile de noroc – pentru că implică bani reali și recompense aleatorii – și au cerut eliminarea sau modificarea lor. Dar problema nu a dispărut. Un studiu publicat în 2023 arată că, în practică, 82% dintre cele mai profitabile jocuri de pe iPhone din Belgia includ în continuare loot box-uri plătite, iar aproximativ 80% dintre ele sunt clasificate ca fiind potrivite pentru copii de peste 12 ani. Cu alte cuvinte, mecanisme similare jocurilor de noroc rămân prezente chiar în jocuri destinate copiilor, fără a fi tratate ca atare.

Când un copil apasă pe o „cutie-surpriză”, nu ia o decizie financiară. Răspunde la un mecanism construit să-l facă să revină. Iar până când ajunge în fața unui aparat real, nu mai este la primul contact cu jocul de noroc. Este deja familiar cu regulile lui, fără să fi știut vreodată că le-a învățat.