Până la 12.000 de muncitori nord-coreeni ar putea fi victime ale muncii forțate și traficului de persoane la o fabrică de drone militare din Rusia, potrivit unui raport realizat de două organizații americane. Angajații sunt trimiși în Rusia în baza unor înțelegeri între Moscova și Phenian, iar regimul lui Kim Jong Un ar reține până la 90% din salariile acestora. Dronele produse în fabrica respectivă sunt utilizate de armata rusă în războiul împotriva Ucrainei, relatează Deutsche Welle.
Informațiile apar într-un raport comun publicat pe 14 octombrie 2026 de Center for Strategic and International Studies (CSIS), cu sediul la Washington, și George W. Bush Institute, din Dallas.
Documentul analizează colaborarea dintre Rusia, Coreea de Nord, China și Iran pentru extinderea producției de drone militare în complexul industrial de la Ielabuga, situat în republica rusă Tatarstan.
Potrivit cercetătorilor, instalația reprezintă un element important al efortului de război al Moscovei, producția depășind 5.500 de drone lunar.
Raportul avertizează că această cooperare nu se limitează la schimburi comerciale sau militare, ci implică și încălcări grave ale drepturilor omului.
Coreea de Nord le confiscă muncitorilor aproape toate veniturile
Una dintre principalele concluzii ale raportului privește condițiile în care sunt trimiși să lucreze cetățenii nord-coreeni.
Potrivit autorilor, regimul de la Phenian controlează deplasările muncitorilor, decide dacă aceștia pot părăsi locurile de muncă și colectează cea mai mare parte a salariilor.
Statul nord-coreean ar reține până la 90% din banii câștigați de lucrătorii trimiși în Rusia.
În aceste condiții, muncitorilor le-ar rămâne doar o mică parte din veniturile obținute prin munca lor.
Raportul descrie sistemul drept o formă de exploatare organizată la nivel de stat, în care autoritățile nord-coreene obțin venituri din trimiterea propriilor cetățeni la muncă în străinătate.
Cercetătorii consideră că lipsa libertății de deplasare, controlul exercitat de autorități și confiscarea salariilor reprezintă caracteristici ale muncii forțate.
„Regimul nord-coreean își vinde forța de muncă printr-un acord între state, controlează posibilitatea cetățenilor de a pleca și le încasează cea mai mare parte a salariilor”, se arată în raport.
Autorii susțin că acest mecanism corespunde definiției muncii forțate.
„Sunt trimiși în Rusia ca sclavi, fără libertate”
Song Young-Chae, profesor și activist pentru drepturile omului din Coreea de Sud, afiliat organizației Worldwide Coalition to Stop Genocide in North Korea, a declarat pentru Deutsche Welle că regimul de la Phenian își exploatează sistematic propriii cetățeni în scopul obținerii de venituri.
„Este o situație îngrozitoare și știm că nu se întâmplă doar la Ielabuga”, a afirmat acesta.
Activistul a explicat că muncitori nord-coreeni se află și pe șantiere de construcții din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, precum și în exploatări forestiere.
În paralel, Phenianul a trimis militari pentru a sprijini armata rusă în războiul împotriva Ucrainei.
Potrivit lui Song, muncitorii nord-coreeni pleacă dintr-o țară în care condițiile de viață sunt deja extrem de dificile, dar ajung într-un sistem în care libertatea lor este restricționată și aproape toate câștigurile le sunt confiscate.
El a descris situația drept o formă de sclavie practicată de statul nord-coreean în beneficiul propriului regim.
Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, implicate în producția de drone
Raportul identifică rolurile pe care cele patru state le au în dezvoltarea capacității de producție militară de la Ielabuga.
Rusia beneficiază de un flux constant de drone, utilizate în special pentru atacurile asupra Ucrainei.
China este prezentată drept principalul furnizor al unor componente cu dublă utilizare, civilă și militară, necesare fabricării aparatelor fără pilot.
Printre acestea se numără baterii, motoare, sisteme electronice și echipamente de navigație.
Iranul a contribuit prin furnizarea dronelor Shahed și a tehnologiilor care au permis Rusiei să dezvolte versiuni proprii, cunoscute sub denumirea Geran.
Coreea de Nord, la rândul său, furnizează forță de muncă și obține venituri prin reținerea salariilor cetățenilor trimiși în Rusia.
Această cooperare permite Moscovei să își extindă producția de armament și să reducă dependența de importurile directe de drone.
Rusia și Coreea de Nord sunt acuzate că încalcă sancțiunile ONU
Autorii raportului susțin că trimiterea muncitorilor nord-coreeni în Rusia încalcă Rezoluția 2397 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, adoptată în decembrie 2017.
Documentul a impus statelor membre ONU obligația de a repatria muncitorii nord-coreeni care obțin venituri în străinătate, în termen de 24 de luni.
Măsura a fost introdusă pentru a limita accesul regimului de la Phenian la fonduri care ar putea contribui la finanțarea programelor sale militare și nucleare.
Raportul CSIS și George W. Bush Institute arată că Rusia și Coreea de Nord continuă să utilizeze asemenea aranjamente, în pofida restricțiilor internaționale.
Song Young-Chae a declarat că oprirea acestui sistem este extrem de dificilă, având în vedere că cele două țări au frontieră comună și pot organiza transportul muncitorilor fără intervenția unor organisme internaționale.
În plus, Rusia și China sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și dețin drept de veto.
Coreea de Nord ar putea obține și cunoștințe despre tehnologia militară modernă
Dincolo de câștigurile financiare, cooperarea cu Rusia ar putea aduce regimului nord-coreean un alt avantaj important: accesul la experiență practică în producerea armamentului modern.
Dan Pinkston, profesor de relații internaționale la campusul din Seul al Troy University, a explicat pentru Deutsche Welle că războiul din Ucraina a accelerat dezvoltarea tehnologiilor militare bazate pe drone.
Atât Rusia, cât și Ucraina au acumulat experiență în utilizarea și adaptarea acestor aparate pe câmpul de luptă.
Participarea muncitorilor nord-coreeni la producția din Rusia ar putea permite Phenianului să acumuleze cunoștințe utile pentru dezvoltarea propriei industrii militare.
Pinkston a avertizat că acest proces poate avea consecințe importante asupra echilibrului militar din Peninsula Coreeană.
Coreea de Sud încearcă, la rândul său, să își adapteze sistemele de apărare la evoluția rapidă a tehnologiei dronelor.
Astfel, colaborarea industrială cu Moscova ar putea ajuta Phenianul nu numai să obțină bani, ci și să își îmbunătățească propriile capacități militare.
Experții avertizează că sistemul sancțiunilor internaționale este tot mai greu de aplicat
Dan Pinkston consideră că relațiile dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord reprezintă o provocare pentru sistemul internațional de sancțiuni.
Potrivit profesorului, apropierea geografică și cooperarea economică și militară dintre aceste state fac extrem de dificilă blocarea fluxurilor de personal, componente și tehnologie.
El a atras atenția că sunt ignorate simultan restricțiile ONU referitoare la muncitorii nord-coreeni, proliferarea armamentului și comercializarea tehnologiilor cu dublă utilizare.
Expertul a exprimat îndoieli serioase cu privire la eficiența actualului regim de sancțiuni.
La rândul său, Song Young-Chae încearcă să atragă atenția organizațiilor internaționale asupra situației muncitorilor nord-coreeni și să formeze o coaliție de instituții și state care să acționeze pentru protejarea acestora.
Activistul recunoaște însă că perspectivele unor intervenții eficiente sunt reduse.
Raportul cere sancțiuni și anchetarea abuzurilor de la fabrica de drone
Autorii documentului solicită Departamentului de Stat al SUA să colaboreze cu alte guverne pentru identificarea și destructurarea rețelelor implicate în traficul de muncitori nord-coreeni.
Raportul recomandă aplicarea unor sancțiuni împotriva persoanelor și entităților responsabile de organizarea acestor transferuri de forță de muncă.
De asemenea, cercetătorii cer Organizației Națiunilor Unite să investigheze activitățile complexului industrial de la Ielabuga și să documenteze posibilele încălcări ale drepturilor omului.
O altă recomandare privește protejarea victimelor și tragerea la răspundere a persoanelor implicate în exploatarea acestora.
Potrivit raportului, în zona economică specială Alabuga, unde funcționează fabrica de drone, sunt prezente și mai multe companii europene, precum și cel puțin o firmă americană.
Autorii consideră că aceste companii ar trebui supuse unor presiuni pentru a-și înceta activitățile în zonă.
Editor : Sebastian Eduard
