Riscurile psihosociale la locul de muncă, precum programul prelungit, insecuritatea jobului și hărțuirea, sunt asociate cu peste 840.000 de decese anual și cu o creștere a bolilor cardiovasculare și a tulburărilor mintale, potrivit unui raport al ONU.
Riscurile psihosociale legate de muncă sunt asociate în principal cu bolile cardiovasculare și tulburările de sănătate mintală, inclusiv suicidul, se arată într-un nou raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), o agenție a ONU, relatează Euronews.
„Riscurile psihosociale devin una dintre cele mai importante provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă în lumea modernă a muncii”, a declarat Manal Azzi, coordonatoare a echipei pentru politici și sisteme de securitate și sănătate în muncă (SSM) la OIM.
„Îmbunătățirea mediului psihosocial de muncă este esențială nu doar pentru protejarea sănătății mintale și fizice a lucrătorilor, ci și pentru consolidarea productivității, performanței organizaționale și a dezvoltării economice durabile”, a adăugat aceasta.
Munca modelează identitatea, conexiunile sociale și securitatea economică, iar modul în care este concepută și organizată determină dacă este coerentă și dispune de resurse adecvate sau dacă cerințele excesive, ambiguitatea rolurilor și percepția de nedreptate produc efecte nocive.
Raportul a constatat că riscurile pentru sănătate duc la pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) în fiecare an, impactul combinat al bolilor cardiovasculare și al tulburărilor mintale fiind estimat la o pierdere anuală de 1,37% din PIB-ul global.
Numai în Europa, OIM a raportat 112.333 de decese, aproape șase milioane de DALY și o pierdere de 1,43% din PIB. Bolile cardiovasculare reprezintă majoritatea deceselor atribuibile, însă pierderea totală a anilor de viață sănătoși este mai mare în cazul tulburărilor mintale, au scris autorii.
Cum se transformă stresul de la muncă în probleme grave de sănătate
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), depresia și anxietatea sunt responsabile pentru aproximativ 12 miliarde de zile de muncă pierdute anual. Cele mai frecvente afecțiuni includ depresia, tulburările de anxietate, epuizarea profesională (burnout), tulburările de somn și oboseala.
Problemele de sănătate mintală pot genera, de asemenea, efecte negative asupra sănătății fizice prin mecanisme nesănătoase de adaptare, adesea adoptate pentru a gestiona stresul și oboseala. Fumatul, consumul de alcool, supraalimentarea și inactivitatea fizică cauzate de problemele de la locul de muncă pot duce la obezitate, hipertensiune și alte boli cronice.
„Dovezile sugerează, de asemenea, că comportamentele legate de sănătate și riscurile psihosociale interacționează în timp, comportamentele nesănătoase consolidând și amplificând efectele adverse asupra sănătății asociate expunerii la stres psihosocial”, au scris autorii.
Raportul identifică programul de lucru prelungit, intimidarea, stresul profesional, dezechilibrul între efort și recompensă, insecuritatea locului de muncă, precum și violența și hărțuirea drept principalii factori care afectează sănătatea lucrătorilor.
„Este important de reamintit că programul de lucru prelungit, un factor de risc psihosocial critic asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral, rămâne larg răspândit”, au subliniat autorii.
Programul prelungit și hărțuirea, factori majori de risc
OIM estimează că, la nivel global, 35% dintre angajați lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Cercetările realizate de OMS arată că lucrul a 55 sau mai multe ore pe săptămână este asociat cu un risc estimat cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolii cardiace ischemice, comparativ cu un program de 35 până la 40 de ore pe săptămână.
Intimidarea și alte forme de hărțuire și violență sunt, de asemenea, semnalate drept o problemă majoră. Raportul arată că 23% dintre lucrătorii din întreaga lume au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire în viața profesională, violența psihologică fiind cea mai frecventă, cu o pondere de 18%.
Digitalizarea, inteligența artificială, munca la distanță și noile forme de angajare remodelează mediul psihosocial de muncă, obligând organizațiile să identifice riscurile și să implementeze măsuri preventive.
Acestea ar trebui să vizeze modul în care munca este concepută, organizată și gestionată, inclusiv gestionarea volumului de muncă, claritatea rolurilor, nivelul de personal și programul de lucru.
Atunci când prevenția nu este suficientă, OIM solicită sprijin prompt, fără stigmatizare, cum ar fi accesul la servicii de suport, ajustări temporare ale muncii, intervenții de sănătate ocupațională și procese echitabile de revenire la muncă.
Editor : M.I.
About the Author
