Cel mai mare fond suveran de investiții din lume, administrat de Norvegia și cu active de peste 2.000 de miliarde de euro, ar putea începe să investească în companii producătoare de arme nucleare, potrivit unei propuneri prezentate joi de o comisie numită de guvern. Modificarea regulilor ar permite reincluderea în portofoliul fondului a unor giganți ai industriei occidentale de apărare, precum Airbus, Boeing și Lockheed Martin, în contextul amenințărilor nucleare ale Rusiei și al extinderii arsenalului nuclear al Chinei, relatează Euronews.
O nouă recomandare ar putea permite fondului norvegian, evaluat la 2.000 de miliarde de euro, să investească în mari companii occidentale din industria de apărare, care în prezent sunt excluse din portofoliul său din cauza implicării lor în producția de arme nucleare.
O comisie numită de guvern a propus joi această modificare, în cadrul unei revizuiri a normelor etice care reglementează investițiile fondului.
Potrivit actualelor reguli etice, fondul exclude 14 companii implicate în dezvoltarea sau producția de arme nucleare ori a componentelor acestora, printre care se numără giganți ai industriei precum Airbus, BAE Systems, Boeing, Lockheed Martin și Safran.
Guvernul norvegian a dispus revizuirea acestor reguli în luna noiembrie a anului trecut.
Comisia care a analizat normele a fost condusă de fostul guvernator al băncii centrale, Svein Gjedrem.
Conform excepției propuse, fondul ar putea investi în producători de arme nucleare din state recunoscute oficial ca puteri nucleare în temeiul Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (TNP), cu condiția ca acestea să fie și aliate ale Norvegiei în cadrul NATO.
„Aceasta înseamnă că mai mulți producători britanici, francezi și americani de armament vor fi reincluși în portofoliul fondului”, a declarat Gjedrem, în timpul prezentării raportului de 434 de pagini.
Comisia a precizat că celelalte criterii de excludere din motive etice vor fi menținute. Acestea vizează, printre altele, producția de arme biologice și chimice, mine antipersonal și muniții cu dispersie, precum și activitățile legate de cărbune, tutun și canabis.
Raportul a fost înaintat ministrului Finanțelor, Jens Stoltenberg, fost secretar general al NATO.
Stoltenberg a remarcat „paradoxul” potrivit căruia „fondul norvegian nu poate investi în companii care ar putea fi esențiale pentru securitatea Norvegiei”, într-un moment în care Rusia amenință tot mai frecvent cu utilizarea armelor nucleare, iar China își extinde propriul arsenal.
Comisia a recomandat, de asemenea, modificarea atribuțiilor Consiliului de Etică, un organism independent responsabil de formularea recomandărilor adresate băncii centrale a Norvegiei, care administrează fondul.
Consiliul ar urma să își păstreze responsabilitatea de a evalua riscul ca anumite companii să încalce grav standardele etice ale fondului, însă nu ar mai putea recomanda direct excluderea acestora din portofoliu. Această atribuție fusese deja suspendată temporar, în așteptarea rezultatelor revizuirii.
Recomandările raportului vor fi supuse consultării publice până la 15 ianuarie, înainte ca guvernul să prezinte Parlamentului propria evaluare în primăvara anului viitor.
Unele partide politice, în special cele de stânga, au criticat deja raportul, un reprezentant al Verzilor calificând propunerile drept „complet lipsite de sens”.
Fondul suveran norvegian investește în peste 7.000 de companii din întreaga lume și deține aproximativ 1,5% din acțiunile cotate la bursă la nivel mondial.
Editor : Ș.A.
About the Author
