Senatul a adoptat, luni, o declaraţia privind apărarea dreptului României de a-şi proteja interesele naţionale în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune a Uniunii Europene, iniţiativă a AUR, în care se solicită Guvernului să precizeze dacă Oana Ţoiu a avut un mandat expres pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării dreptului de veto şi extinderea votului cu majoritate calificată. Totodată, documentul cere consultarea Parlamentului înaintea asumării oricărei poziţii care ar putea modifica echilibrul decizional în politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene.
În declaraţie, Senatul reafirmă importanţa fundamentală a apartenenţei României la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, reafirmă dreptul legitim şi esenţial al României de a proteja interesele naţionale vitale în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune a Uniunii Europene şi subliniază că orice modificare a echilibrului dintre unanimitate şi majoritate calificată trebuie analizată prin prisma intereselor strategice, de securitate şi de politică externă ale României şi în strânsă corelare, potrivit legii, cu Parlamentul României, transmite News.ro.
De asemenea, declaraţia ”constată cu îngrijorare că participarea ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana-Silvia Ţoiu, la demersurile „Grupului de prieteni” privind extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în PESC, concretizată prin demersul oficial asumat prin semnătura ministrului interimar al Afacerilor Externe al României şi materializat prin scrisoarea celor 11 miniştri ai afacerilor externe din state membre ale Uniunii Europene, reprezintă o opţiune politică cu consecinţe potenţial semnificative asupra capacităţii statului român de a-şi proteja interesele naţionale şi prin urmare, nu poate fi tratată ca o chestiune exclusiv tehnică sau administrativă.
În declaraţie „se solicită Guvernului demis al României şi Ministerului Afacerilor Externe stoparea imediată a oricăror demersuri privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC, prin încetarea participării reprezentanţilor României la activităţile acestui grup şi notificarea corespunzătoare a celorlalte state participante” şi să nu susţină activarea, extinderea sau aplicarea unor mecanisme prevăzute de tratatele Uniunii Europene care ar conduce la extinderea majorităţii calificate în PESC, inclusiv în temeiul art. 31 alin. (3) TUE, fără o consultare parlamentară prealabilă şi fără un mandat politic explicit.
De asemenea, se solicită Ministerului Afacerilor Externe să prezinte Parlamentului României, în termen de 15 zile de la adoptarea prezentei declaraţii, toate documentele relevante privind participarea României la „Grupul de prieteni”, inclusiv:
- a) documentele care au stat la baza aderării României la grup în anul 2023;
- b) mandatele şi instrucţiunile transmise reprezentanţilor României, inclusiv memorandumul intern al Ministerului Afacerilor Externe privind aprobarea semnării scrisorii celor 11 miniştri ai afacerilor externe din state membre ale Uniunii Europene, precum şi memorandumul supus aprobării Guvernului, dacă acesta există;
- c) documentele şi poziţiile asumate de România în cadrul grupului;
- d) documentul din anul 2025 intitulat „Options in the Treaties for Improved Decision-Making in CFSP, Including the Safety Net”;
- e) orice document de poziţie, instrucţiune sau mandat care a stat la baza semnăturii României pe documentul transmis la 1 septembrie 2026;
- f) orice analiză juridică internă referitoare la consecinţele extinderii QMV în PESC asupra capacităţii României de a-şi proteja interesele naţionale.
În declaraţie se solicită explicaţii oficiale şi publice Guvernului demis al României privind efectuarea unui demers oficial de către ministrul interimar al Afacerilor Externe al României, de natură să schimbe, în perspectivă, poziţia statului român, în condiţiile unor competenţe limitate ale unui Executiv demis şi să precizeze în mod oficial dacă ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana-Silvia Ţoiu, a avut un mandat expres, anterior datei de 1 septembrie 2026, pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării dreptului de veto şi explorarea extinderii votului cu majoritate calificată în PESC. În caz afirmativ, solicită transmiterea către Parlament a actului prin care acest mandat a fost acordat.
În declaraţie se mai solicită Guvernului demis al României să clarifice dacă semnătura reprezentantului României pe documentul din 1 septembrie 2026 constituie sau nu un angajament politic al României de a susţine ulterior activarea unor mecanisme de extindere a QMV în PESC şi, în caz afirmativ, în ce limite şi să precizeze dacă l-a informat în prealabil pe Preşedintele României cu privire la această temă.
AUR: Oricât o apără liberalii pe Oana Ţoiu, ea va trebui să răspundă pentru cedarea dreptului de veto al României
Alianţa pentru Unirea Românilor a obţinut adoptarea în plenul Senatului a declaraţiei privind apărarea dreptului României de a-şi proteja interesele naţionale în cadrul politicii externe şi de securitate comune a Uniunii Europene, anunţă formaţiunea într-un comunicat oficial.
Demersul, prezentat de senatorul AUR Cristina Dumitrescu, vizează lipsa unui mandat politic şi parlamentar transparent pentru ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, în privinţa susţinerii extinderii votului cu majoritate calificată în detrimentul unanimităţii.
„În ciuda opoziţiei liberalilor, care au anunţat că votează împotriva declaraţiei, AUR solicită clarificarea mandatului ministrului şi oprirea demersurilor care ar putea diminua capacitatea României de a bloca decizii contrare intereselor sale strategice. Poziţia exprimată de liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, care a calificat drept „demagogie de joasă speţă” preocupările privind pierderea unanimităţii, a fost criticată de AUR”, arată formaţiunea.
AUR consideră că argumentele invocate de liberal nu răspund problemei esenţiale: cine a mandatat-o pe Oana Ţoiu să susţină modificarea mecanismului decizional european într-un domeniu care priveşte direct suveranitatea şi securitatea României?
În prezentarea declaraţiei, Cristina Dumitrescu, senator AUR, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senat, a explicat importanţa dreptului de veto pentru apărarea intereselor naţionale:
„Reamintind că articolul 24, alineatul 1 din tratatul privind Uniunea Europeană, stabileşte că politica externă şi de securitate comună este definitivă şi pusă în aplicare de Consiliul European şi de Consiliul, urmând în unanimitate, cu excepţia cazurilor în care tratatele prevăd altfel, iar adoptarea actelor legislative este exclusă în acest domeniu, subliniind că dreptul de veto, acolo unde tratatele prevăd unanimitatea, nu constituie un privilegiu arbitrar al unui stat membru, ci o garanţie juridică a faptului că o decizie europeană în domenii de importanţă fundamentală nu poate fi impusă unui stat împotriva voinţei sale, considerând că trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în materia de politică externă şi de securitate comună nu reprezintă o simplă modificare tehnică a unei proceduri de vot, ci o diminuare a capacităţii fiecărui stat membru de a împiedica adoptarea unei decizii pe care o consideră contrare intereselor statului.”
Declaraţia AUR solicită Guvernului să precizeze dacă Oana Ţoiu a avut un mandat expres pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării dreptului de veto şi extinderea votului cu majoritate calificată. Totodată, documentul cere consultarea Parlamentului înaintea asumării oricărei poziţii care ar putea modifica echilibrul decizional în politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene.
„Solicită Guvernului demis al României să precizeze în mod oficial dacă Ministrul Interimar al Afacerilor Externe, Oana Silvia Ţoiu, a avut un mandat expres anterior datei de 1 septembrie pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării veto-ului şi extorarea extinderii votului cu majoritate calificată în PESC şi, în caz afirmativ, să transmită Parlamentului actul prin care acest mandat a fost acordat.”
În cadrul dezbaterilor, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a atras atenţia că renunţarea la un asemenea instrument de protejare a intereselor naţionale nu poate fi decisă fără consultarea reprezentanţilor aleşi ai românilor.
„V-aş ruga să fim cât se poate de conştienţi că trebuie să ne exprimăm punctul de vedere referitor la o deturnare gravă a principiilor şi regulilor democratice. Este imposibil ca Parlamentul Naţional să nu fie înştiinţat şi să nu poată să aprobe o chestiune de o asemenea importanţă. Noi nu putem să cedăm dreptul nostru de a decide, dreptul naţiunii române până la urmă, de a decide pentru că nu există un mandat popular în acest sens. Nu s-a votat niciodată vreun reprezentant al României, de la preşedinte până la ministru de Externe, care să aibă un mandat din partea naţiunii române, a poporului român, să cedeze dreptul de veto în aceste chestiuni importante. În al doilea rând, pe lângă inexistenţa unui mandat, noi avem în plus datoria de a apăra interesul naţional”.
Petrişor Peiu a subliniat şi faptul că interesele statelor membre nu sunt întotdeauna identice, iar mecanismul unanimităţii oferă României posibilitatea de a-şi apăra poziţia în chestiuni strategice.
„Este foarte greu de crezut că un stat ca Germania, cu asemenea putere şi cu asemenea dimensiune, un sfert din economia Europei, să decidă în acelaşi fel ca un stat de dimensiune medie situat unde este situată România.Este vorba de apărarea dreptului nostru la un viitor demn, este vorba de apărarea principiului unei Europe multipolare. Europa este suma a 27 de naţiuni astăzi. Nu poate un grup restrâns de politicieni să decidă în numele acestor naţiuni”.
Prin declaraţia adoptată, AUR solicită transparenţă în stabilirea poziţiei naţionale, consultarea Parlamentului şi apărarea intereselor strategice ale României, inclusiv în regiunea Mării Negre, în Republica Moldova, în Ucraina, în securitatea flancului estic şi în relaţia transatlantică şi susţine că apartenenţa României la Uniunea Europeană şi participarea constructivă la deciziile comune nu presupun renunţarea la mecanismele juridice prin care statul român îşi poate proteja interesele naţionale.
„Adoptarea declaraţiei în Senat reprezintă un demers parlamentar prin care formaţiunea solicită Guvernului şi ministrului Oana Ţoiu să clarifice public mandatul şi poziţia asumate în această chestiune”, mai arată AUR, care precizează că la vot s-au opus USR şi PNL, în timp ce UDMR s-a abţinut.
Declaraţia a trecut cu 64 de voturi pentru, 29 de voturi contra şi 9 abţineri.
AUR anunţă că textul declaraţiei va fi transmis tuturor instituţiilor care trebuie să ia la cunoştinţă poziţia adoptată de Senat pe această temă.
Oana Ţoiu: Este o minciună cap-coadă că România renunţă sau îşi pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană
Oana Ţoiu, ministrul USR interimar de la Externe, a reacţionat la votul din Senat şi acuză AUR că inventează probleme şi propagă minciuni.
„În mijlocul unor crize majore, când românii aşteaptă soluţii şi fermitate, AUR şi oportuniştii de serviciu inventează probleme şi propagă minciuni. Vreau să fiu foarte clară de la bun început: este o minciună cap-coadă că România renunţă sau îşi pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană. În timp ce ei fabrică scenarii acasă, eu sunt la Consiliul Afaceri Externe, unde am aprobat, prin acord unanim, sancţionarea a peste 1.500 de persoane şi entităţi care susţin Rusia în război (adăugarea lor pe lista de sancţiuni a UE). Este, practic, cel mai mare pachet de acest fel adoptat până acum”, spune Oana Ţoiu pe Facebook.
Ea precizează că în primul rând, renunţarea la veto nu se poate face peste noapte: în domeniul militar, niciodată, conform Tratatelor, iar în celelalte decizii este posibil doar dacă liderii propun cu unanimitate parlamentelor naţionale, care au apoi la dispoziţie şase luni pentru dezbatere.
„Parlamentul nostru nu dezbate aşa ceva pentru simplul motiv că o asemenea propunere nu există. Dezbate, în schimb, o minciună periculoasă pentru încrederea oamenilor în UE, invocând o scrisoare între miniştrii de externe. Scrisoarea spune însă doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului naţional. Explicaţia nu are nevoie de aprobări din partea nimănui: dreptul de veto rămâne intact. De ce sunt ei atât de revoltaţi că nu ar putea folosi veto-ul României cu uşurinţă în interesul altor ţări?”, afirmă Oana Ţoiu.
„Despre tentaţia altor politicieni de a se urca pe valul de minciuni al AUR în speranţa unor puncte politice… vă reamintesc că românii nu au uitat că am stat la poarta Schengen ani de zile şi pentru că nu aţi avut curajul să folosiţi dreptul de veto în negocieri. Cel pe care spuneţi azi, în mod fals, că îl apăraţi. Pe scurt: este o minciună. România are putere în UE atunci când are şi politicieni cu curajul să o folosească, nu doar să se plângă”. mai afirmă Ţoiu.
Oana Ţoiu arată că, pentru ca ridicolul să fie expus, textul scrisorii invocate stipulează clar că, indiferent de ce majoritate există, orice stat membru poate bloca o decizie: „Înţelegem că, în cazul în care o decizie PESC urmează să se adopte cu majoritate calificată, fiecare stat membru se poate opune acesteia „din raţiuni vitale de politică naţională pe care le prezintă”, astfel cum este prevăzut în Tratate. De asemenea, în conformitate cu Tratatele, ne angajăm să prezentăm aceste motive de o manieră cuprinzătoare, astfel încât să facilităm consultări reale şi eforturi de a găsi o soluţie acceptabilă pentru toate statele membre”.
Editor : A.C.
About the Author
