Investițiile masive în infrastructura pentru inteligența artificială (AI) mențin creșterea economiei mondiale în jurul valorii de 3% și aduc beneficii importante economiilor asiatice. În același timp, acestea prevestesc un „tsunami cu evoluție lentă”, care ar putea provoca schimbări majore pe piața muncii, în sistemele fiscale și în educație, a avertizat luni directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, potrivit Reuters.
Potrivit acesteia, expansiunea investițiilor în inteligența artificială generează deja un „șoc al cererii și un șoc investițional”, care ar putea stimula creșterea economică a țărilor asiatice dezvoltate cu 0,5 până la un punct procentual, iar pe cea a economiilor asiatice emergente cu 0,2 până la 0,8 puncte procentuale.
„Inteligența artificială, fie că o iubești, fie că o urăști, este deja aici”, a declarat Georgieva.
„Această accelerare este cea care menține creșterea economiei mondiale în jurul valorii de 3%, în ciuda faptului că suntem afectați de șocul provocat de perturbările aprovizionării cu energie”, a afirmat ea în fața câtorva sute de participanți, în prima zi a reuniunilor FMI și Băncii Mondiale, organizate pe parcursul unei săptămâni în capitala Thailandei.
În luna iulie, FMI a estimat că economia mondială va crește cu 3% în 2026. Instituția urmează să publice marți o prognoză actualizată.
Aproximativ 18.000 de persoane sunt așteptate să participe la reuniunile din această săptămână, inclusiv oficiali din domeniul finanțelor din cele 191 de state membre ale FMI.
Cu toate acestea, mai mulți miniștri de Finanțe nu vor participa, preferând să se concentreze asupra priorităților interne. Printre aceștia se numără secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și ministrul spaniol al Finanțelor, Arcadi España.
De asemenea, vor lipsi miniștrii de Finanțe din Canada, India și Republica Democratică Congo, țară care încearcă să țină sub control o epidemie de Ebola soldată cu cel puțin 4.000 de morți, potrivit unei surse familiarizate cu planurile de participare.
Ministrul saudit al Finanțelor, Mohammed Al-Jadaan, care conduce comitetul director al FMI, intenționează în continuare să participe, în ciuda suspendării operațiunilor pe aeroportul din Riad, în urma atacurilor mortale lansate în weekend de rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au declarat două surse.
Întrebată despre efectele negative ale inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă, Kristalina Georgieva a explicat că cercetările FMI arată că aproximativ 40% dintre locurile de muncă la nivel mondial vor fi fie îmbunătățite prin utilizarea AI, fie vor suferi o diminuare a rolului lor, fie vor dispărea. În economiile avansate, proporția ar putea ajunge la 60%.
Aceste transformări vor avea consecințe profunde asupra ocupării forței de muncă, creșterii economice, educației și chiar asupra modului în care guvernele obțin venituri din taxe și impozite, în condițiile în care se anticipează o deplasare a ponderii veniturilor de la muncă spre capital.
Un studiu preliminar a arătat că 10% dintre locurile de muncă din Statele Unite necesită deja competențe în domeniul inteligenței artificiale. În timp ce numărul locurilor de muncă ce presupun activități de rutină și repetitive este în scădere, sunt în creștere posturile slab remunerate din două sectoare cu salarii mai mici: construcțiile și centrele de date.
„Este o tehnologie transformatoare. Schimbă complet modul în care muncim și trăim”, a declarat Georgieva, precizând că un asistent AI îi prezintă acum, în fiecare dimineață, un rezumat de 30 de secunde al programului său zilnic.
Statele Unite, China și India sunt cei mai importanți producători din lanțul de aprovizionare al industriei inteligenței artificiale, însă multe dintre companiile care furnizează echipamentele necesare infrastructurii AI se află în Asia, a explicat Georgieva, făcând referire și la Thailanda, gazda reuniunilor anuale din acest an.
Impactul inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă pentru debutanți
Președintele Singapore, Tharman Shanmugaratnam, prezent la același eveniment, a declarat că guvernele trebuie să găsească soluții pentru reducerea oportunităților de angajare a absolvenților, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale.
„Există o problemă aparte pe care trebuie să o abordăm foarte curând, și anume faptul că prima treaptă a carierei, primul loc de muncă după absolvire, înregistrează acum o scădere a cererii”, a afirmat acesta.
El a avertizat că statele trebuie să împiedice inteligența artificială să provoace o nouă accentuare a decalajelor dintre economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, atât în privința creșterii economice, cât și a creării de locuri de muncă.
„Inteligența artificială va accentua aceste decalaje dacă rămânem prea pasivi. Prin urmare, trebuie să facem tot ce putem pentru a folosi AI, în primul rând, la crearea unor locuri de muncă de calitate, care să poată fi îndeplinite eficient de oameni și care să le permită acestora să avanseze în carieră, în ciuda dezvoltării inteligenței artificiale”, a declarat Shanmugaratnam.
La rândul său, președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, care a făcut din crearea locurilor de muncă una dintre prioritățile mandatului său, le-a declarat jurnaliștilor că nu este convins că inteligența artificială va elimina locurile de muncă pentru debutanți.
Acesta consideră că o mare parte a perturbărilor se va manifesta în economiile avansate, unde sunt dezvoltate modele AI de mari dimensiuni.
„Pe piețele emergente, nu dezvoltăm modele lingvistice de mari dimensiuni”, a explicat Banga.
El a adăugat că Banca Mondială se concentrează pe valorificarea unor soluții AI de mici dimensiuni, care nu necesită o putere de calcul uriașă, pentru a crește productivitatea agricultorilor, a unităților medicale și a cadrelor didactice.
Editor : Ș.A.
About the Author
