Bilanț rușinos la finalul PNRR. Potrivit datelor oficiale, la încheierea programului, doar un sfert din cele aprope 25 de mii de proiecte finanțate au fost finalizate. Restul sunt în diverse faze de implementare, suspendate ori anulate. Pentru a nu pierde și mai mulți bani, cu doar câteva săptămâni înainte de expirarea termenului limită, guvernanții au încropit o soluție de avarie. Au modificat din mers o lege, astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu erau finalizate. Așa am ajuns în situații când, pe hartie, proiectele sunt gata în proporție de aproape sută la sută iar pe teren muncitorii sunt departe de a termina lucrările.
Potrivit datelor oficiale de pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la data de 1 septembrie, imediat după închiderea PNRR, din totalul de 24.847 de proiecte doar 6.084 figurau ca finalizate, adică 24,49 la sută. Restul de 18.670 erau în diverse stadii de implementare, suspendate ori anulate. Multe dintre acestea, sunt proiecte mici care vizeaza, printre altele, construcția de locuințe pentru tineri, ori reabilitarea energetică a instituțiilor publice, școlilor și grădinițelor. Cu doar câteva luni înainte de închiderea PNRR guvernații și-au dat seama că nu există nicio șansă ca majoritatea acestor proiecte să fie terminate, iar banii vor fi pierduți. Așa că au încropit un artificiu.
„Am venit cu o abordare extrem de creativă în interesul României”
„Negocierea pe care am avut-o și care a fost ușor inedită, pentru că am venit cu o abordare extrem de creativă în interesul României, a fost ca în loc să merg pe ideea că trebuie să finalizez complet investiția lucru care părea destul de evident, pentru că s-a întâmplat târziu că nu mai putem termina, este să putem deconta tot ce plătim până la data de 31, plăți certificate, da, până la data de 31 august?!”, declară Dragoș Pâslaru, ministrul Investițiile și Proiectelor Europene.
Cu alte cuvinte, în luna iulie au schimbat din mers legea astfel încât lucrările să poată fi recepționate chiar dacă nu sunt finalizate complet, cu câteva condiții stricte. Adică, se recepționează doar așa numitele lucrări esențiale, dacă sunt gata în proporție de minimum 95 la sută, urmând ca după 31 august să mai rămână de făcut doar lucrările auxiliare, adică mici retușuri sau racordările la utilități. Astfel, în decurs de doar câteva săptămâni, primăriile și alți beneficiari au făcut recepții pe bandă rulantă.
Orașul Pogoanele județul Buzău. Printre cele opt proiecte accesate prin PNRR se află și construcția de locuințe pentru tineri. Potrivit datelor oficiale de pe siteul ministerului, la 1 septembrie, progresul fizic al lucrărilor era de doar 65 la sută.
Adrian Cotruță, secretar general primăria Pogoanele: Nu. Nu are cum, pentru că noi am făcut recepția săptămâna trecută în termen. Recepția defalcată care ne permitea legea 141 să o facem, din ce motiv, nu am avut branșamentul electric. În rest, construcția și toate celelate sunt finalizate.
Reporter: Am înțeles. Și practic în momentul ăsta ce mai este de făcut?
Adrian Cotruță: Branșamentele electrice.
Lucrurile nu stau tocmai așa. Însoțiți de viceprimar mergem pe șantier. Unii muncitori montează căzile, alții lucrează la scările exterioare iar alții încă monteză gresia într-una dintre clădiri, ceea ce, teoretic, intră în acele lucrări esențiale care ar fi trebuit terminate înainte de a fi recepționate.
„D-asta vă întreb domnule vice, cum Dumnezeu s-a făcut recepția dacă astea nu sunt gata. Asta era întrebarea mea”, îl întreabă jurnalistul Toma Petcu pe viceprimarul din Pogoanele.
Reporter: S-a făcut recepția la asta?
Muncitor: Nu știu să vă zic.
Reporter: Adică astea nu mai sunt mici detalii, asta e…
„Este doar o eroare”
Următoarea oprire este în orașul Lehliu Gară, județul Călărași. Aici primăria a accesat fonduri pentru proiecte de reabilitare termică a mai multor clădiri publice printre care sediul primăriei, un liceu, o școală gimnazială, spitalul și casa de cultură. Curios este că pe siteul ministerului toate aceste lucrări figurează cu grad de execuție fizică între 32 și 43 la sută. „Este doar o eroare”, susține administratorul public al orașului. Potrivit acestuia, toate lucrările au fost deja recepționate și se mai execută doar mici retușuri.
Reporter: Asta rămâne așa sau îl dați jos?
Muncitor: Ce anume?
Reporter: Sau se îmbracă în ceva?
Muncitor: Tot ce e aici se face structură.
Reporter: A, se face structură.
Muncitor: Da.
La liceul Alexandru Odobescu încă se lucrează la tencuirea unei fațade și dărâmarea unei structuri de beton aflată la intrare. Asta, deși lucrarea a fost recepționată, iar în acte este gata în proporție de 97,05 la sută. Administratorul orașului încercă să ne convingă că poate nu am văzut sau nu am înțeles noi prea bine ce lucrări se mai execută acolo.
„Este posibil ca dumneavoastră când ați trecut pe acolo să nu fi făcut ei curat în jur”
Liviu Juncu, administratorul public al orașului Lehliu Gară: Este posibil ca dumneavoastră când ați trecut pe acolo să nu fi făcut ei curat în jur.
Reporter: Nu, nu, nu, ei tencuiesc fațada, deci este încă o lucrare…
Liviu Juncu: Fațada, dacă au conform…, conform notei tehnice de încadrare, păi nu, eu am poze ale fațadelor finalizate, practic acum fac retușuri, că au mai stropit pe undeva când au dat…
Angajatul primăriei spune că, în momentul efectuării recepțiilor, la toate proiectele, s-a respectat noua lege și toate lucrările auxiliare care au mai rămas de făcut se încadrează în procentul de cinci la sută.
Liviu Juncu, administratorul public al orașului Lehliu Gară: Ei ne-au creat pe ultima sută să dai din coate, de fapt pe ultima cursă se dă, totdeauna câștigătorii cursei cel mai tare dau pe ultima sută. Asta a fost o soluție bună, serioasă, românească și ne-a pus să ne dăm cap în cap, nicio problemă.
Reporter: Asta cu românească mi-e frică mie, soluția românească.
O șansă unică pe care nu am fost în stare să o fructificăm așa cum ar fi trebuit
România a avut la dispoziție cinici ani să implementeze miile de proiecte finanțate prin PNRR. O șansă unică pentru dezvoltarea țării pe care nu am fost în stare să o fructificăm așa cum ar fi trebuit.
„Lucrurile nu sunt gândite cu marjă de siguranță, suntem prea obișnuiți ca popor să facem lucrurile pe ultima sută de metri. Suntem în continuare prinși într-o paradigmă în care suntem apropae obsedați de hârtii și prea puțin preocupați de scopul final al proiectului.”, spune Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Birocrația excesivă, delăsarea șefilor și funcționarilor de prin instiutuțiile statului, licitațiile anulate ori contestațiile repetate, slaba implicare a constructorilor, sunt doar câteva dintre cauzele care ne-au adus în acest moment rușinos în care doar încropim și încercăm să salvăm ce se mai poate salva.
About the Author
