Educația digitală trebuie să înceapă de timpuriu în România, încă din grădiniță sau din clasele primare, urmând modelele din Estonia sau Danemarca, a declarat Răzvan Foncea, Policy Researcher and Strategist la Edge Institute, un think tank independent axat pe accelerarea digitalizării, a guvernanței digitale și pe creșterea competitivității economice. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale de bază ale populației.
„Să începem cât mai devreme, preferabil chiar din grădiniță, din anii inițiali ai formării, dar ulterior, mai ales din învățământul primar, să dezvoltăm anumite competențe digitale în rândul elevilor, inclusiv competențe de AI, o înțelegere a fenomenului cibernetic”, a declarat expertul la podcastul „Frontier Defense” (Ep. 11), găzduit de G4Media.
El a dat ca exemple Estonia, care a pornit în 1997 un program de educație digitală care a transformat țara în campionul în materie de digitalizare care este astăzi, și pe cel al Danemarcei, care are un curs denumit „Înțelegere a tehnologiei” la clasele primare și în care elevilor li se prezintă concepte precum inteligența artificială și quantum computing pe înțelesul lor. Tot în statul nordic există, potrivit invitatului, cursuri de empatie digitală, în care copiii învață să sesizeze cyberbullying-ul și să îl blocheze. „În Olanda se fac hackathoane pentru copii din clasele primare, evident, la nivelul la care pot ei să producă ceva, dar e un model interesant”, a mai spus reprezentantul Edge Institute.
Apoi, România are nevoie, potrivit lui Răzvan Foncea, de o campanie de masă pentru alfabetizarea digitală a cetățenilor. Fiind pe ultimul loc în UE la competențe digitale, o „caravană digitală” ar putea aduce cunoștințe în zonele rurale, după modelul ucrainean, care a realizat un astfel de demers pentru a populariza o aplicație.
Kievul a lansat Diia, o aplicație de e-guvernare, un fel de „stat într-un smartphone”. Scopul ei principal este de a digitaliza complet relația dintre cetățean și autorități. Astfel, Kievul nu a pierdut legătura cu milioanele de cetățeni refugiați după izbucnirea conflictului și nici cu cei aflați în zonele izolate. România, care nu are o astfel de platformă, ar avea mult de suferit în caz de conflict.
Puteți asculta acest pasaj din podcast începând cu momentul 00:17:25:
About the Author
