Jocuri complexe, puzzle-uri digitale și editare video: conform unui nou studiu, timpul petrecut în fața ecranelor promovează abilitățile cognitive ale copiilor. Însă, navigarea pasivă pe rețelele de socializare nu produce acest efect de învățare, reiese dintr-un studiu.
Rezultate neașteptate ale studiului
Cercetătorii de la universitățile din Jyväskylä și Finlanda de Est au investigat efectele utilizării media într-un studiu longitudinal de opt ani. Ca parte a studiului PANIC, au urmărit 260 de copii de la vârsta școlii elementare până la adolescența târzie.
Scopul a fost de a analiza relația dintre activitatea fizică, comportamentul sedentar și dezvoltarea cognitivă. Rezultatele au diferit de presupunerile inițiale.
Datele arată că un timp cumulativ mai mare petrecut în fața ecranelor din copilărie se corelează cu o procesare cognitivă mai bună în adolescență. Adolescenții care au petrecut mai mult timp în fața dispozitivelor au avut rezultate peste medie la testele computerizate de învățare, atenție și memorie de lucru.
Unul dintre autorii studiului, Petri Jalanko, și-a exprimat surprinderea față de aceste constatări. El a subliniat că ecranele nu sunt în mod inerent dăunătoare. Cercetătorii consideră că nu durata de utilizare este crucială, ci mai degrabă activitatea specifică în care se angajează copiii.
„Nu ar trebui să considerăm timpul petrecut în fața ecranelor doar ca fiind dăunător, ci mai degrabă să ne străduim să găsim un echilibru între activitatea fizică și timpul petrecut în fața ecranelor, care să promoveze gândirea activă”, a spus Petri Jalanko.
Utilizare activă în loc de pasivitate
Un copil care joacă jocuri video complexe, rezolvă puzzle-uri sau editează videoclipuri își antrenează creierul diferit față de cineva care navighează pasiv pe rețelele de socializare. Studiul PANIC, care înseamnă Activitate Fizică și Nutriție la Copii, este considerat unul dintre cele mai cuprinzătoare studii de acest gen din Finlanda. A început când participanții aveau între șase și opt ani.
Prin urmare, părinții și profesorii ar trebui să încurajeze utilizarea activitățile digitale care necesită gândire activă, creativitate și abilități de rezolvare a problemelor.
Studiul oferă, de asemenea, informații detaliate despre activitatea fizică, care a fost înregistrată folosind senzori de ritm cardiac și de mișcare. Analizarea datelor a necesitat modele statistice complexe pentru a controla factorii de confuzie, cum ar fi dieta și mediul socioeconomic al familiilor.
La fete, activitatea fizică ușoară în viața de zi cu zi a fost corelată cu o memorie de lucru mai bună. Băieții au prezentat un efect similar în urma exercițiilor fizice supravegheate. Per total, relația dintre exerciții fizice și sănătatea creierului s-a dovedit a fi extrem de complexă și specifică genului. Cu toate acestea, mass-media nu poate înlocui valoarea activității fizice pentru dezvoltarea generală.
Echilibrul rămâne esențial
În ciuda constatărilor cognitive pozitive, cercetătorii avertizează împotriva tragerii de concluzii pripite. Deoarece acesta este un studiu observațional, nu se pot stabili relații directe cauză-efect.
În plus, alte studii confirmă aspectele negative ale timpului excesiv petrecut în fața ecranelor, cum ar fi privarea de somn și o scădere generală a activității fizice zilnice.
Concluzia oamenilor de știință este una pragmatică. O abordare echilibrată, care combină o activitate fizică suficientă cu utilizarea stimulativă a mass-media, pare a fi cea mai bună modalitate de a sprijini în mod optim dezvoltarea cognitivă a adolescenților. Este crucial ca timpul digital să încurajeze creierul să gândească critic.
About the Author
