Pe măsură ce sfârșitul verii se apropie, începe și perioada în care alergia la ambrozie provoacă cele mai intense simptome, pe fondul creșterii concentrației de polen din aer. Într-un interviu acordat Digi24.ro, medicul alergolog Claudia Adriana Nicolae, președintele Asociației Române de Educație în Alergii (AREA), a detaliat de ce manifestările se accentuează în următoarele săptămâni, cum pot fi diferențiate de o răceală, cine prezintă cel mai mare risc de sensibilizare și când este necesar un consult de specialitate pentru a preveni complicațiile respiratorii.
Dincolo de efectele asupra sănătății, alergiile sezoniere au și un impact important asupra vieții de zi cu zi, prin reducerea randamentului la serviciu sau la școală și afectarea somnului. Tocmai de aceea, specialiștii consideră că recunoașterea din timp a simptomelor și diferențierea lor de o răceală reprezintă un pas important pentru controlul bolii.
Ce este alergia la ambrozie și de ce produce simptome atât de puternice
„Ambrozia este o plantă originară din America de Nord, care s-a adaptat foarte bine și în Europa. O vedem mai ales pe terenuri neîngrijite, pe marginea drumurilor, lângă șantiere, căi ferate sau pe loturi abandonate. Problema nu este doar că s-a răspândit foarte mult, ci și cantitatea uriașă de polen pe care o să producă. O singură plantă poate elibera într-un sezon sute de milioane, uneori chiar până la aproximativ un miliard de grăuncioare de polen. Sunt foarte mici, foarte ușoare și pot fi transportate de vânt pe distanțe mari.
Asta este una dintre părțile frustrante pentru pacienți: nu trebuie să vezi un câmp de ambrozie și nici să locuiești lângă plantă ca să ai simptome. Este suficient ca polenul să ajungă în aerul pe care îl respiri. Nu avem încă un studiu național recent care să ne spună exact câți români sunt afectați, însă o estimare oficială a indicat peste 480.000 de persoane, adică aproximativ 5,35% din populația activă. Probabil că dimensiunea reală a problemei este mai mare, pentru că mulți pacienți nu ajung să fie diagnosticați.”, a explicat Claudia Adriana Nicolae, medic primar în Alergologie și Imunologie Clinică
Cum apare alergia: Se poate transmite de la o persoană la alta?
„Alergia la ambrozie nu se transmite de la un membru al familiei la altul. Ceea ce se poate moșteni este predispoziția de a dezvolta boli alergice (o numim „teren atopic”), dar predispoziția singură nu produce boala. E nevoie de expunere repetată la polen, într-un interval suficient de lung, pentru ca sistemul imunitar să considere, în mod greșit, proteinele din polen drept un pericol și produce anticorpi împotriva lor (imunoglobuline E).
Procesul se numește sensibilizare și, la majoritatea pacienților, durează sezoane întregi. În schimb, la o persoană deja sensibilizată, chiar și o cantitate mică de polen din aer poate declanșa simptome.
Cine este mai predispus să dezvolte alergie la ambrozie
Riscul este mai mare la persoanele care au deja rinită alergică, astm, dermatită atopică sau alte sensibilizări respiratorii, precum și la cele care provin din familii în care există boli alergice. Contează însă foarte mult și expunerea. Cine locuiește sau lucrează ani la rând într-o zonă cu multă ambrozie poate deveni alergic inclusiv la vârsta adultă.”, a adăugat medicul
Copiii și persoanele în vârstă sunt afectate diferit?
„La copii, problema este că simptomele pot fi ușor trecute cu vederea. Copilul nu spune întotdeauna că îl mănâncă nasul sau că respiră mai greu. Părintele observă că își freacă nasul și ochii, respiră pe gură, doarme prost, se trezește obosit sau nu se mai concentrează la școală. Trebuie urmărite atent și tusea, respirația șuierătoare (wheezing) sau faptul că un copil se oprește din alergat și nu mai ține pasul la joacă. Acestea pot fi semne de astm, nu doar de rinită.
La vârstnici, simptomele alergice se pot suprapune peste boli cardiace sau pulmonare. Uneori lipsa de aer este pusă automat pe seama vârstei, deși poate exista și un astm declanșat de polen. Cei mai expuși complicațiilor sunt pacienții care au deja astm, mai ales dacă acesta nu este bine controlat. Polenul poate declanșa exacerbări severe chiar și la persoane care în restul anului au puține simptome.”, potrivit sursei Digi24.ro
Care sunt cele mai frecvente simptome și când apar
„În practică, vedem mereu același tipar la final de vară: oameni care spun că „au răcit din nou”, dar povestea nu sună deloc a infecție. Apar strănutul în salve, secrețiile nazale clare, nasul care se blochează complet, mâncărimea de nas și ochi, ochii roșii și lăcrimarea. După mai multe nopți în care pacientul nu respiră bine, apar oboseala, somnul fragmentat și dificultățile de concentrare.
La unii pacienți apar și tusea, apăsarea în piept, respirația șuierătoare sau senzația că nu pot trage suficient aer. Din acel moment nu mai vorbim doar despre o rinită alergică. Acolo trebuie să ne gândim serios și la astm. În România, polenul poate apărea de la sfârșitul lunii iulie. Perioada cea mai dificilă este, de obicei, din a doua jumătate a lunii august până la sfârșitul lui septembrie. Dacă vremea rămâne caldă, simptomele pot continua și în octombrie.”, a precizat medicul primar în Alergologie și Imunologie Clinică
Pot apărea manifestări severe? Când trebuie cerut ajutor medical
„Da. Cea mai importantă complicație este criza de astm. Semnele de alarmă sunt lipsa de aer în repaus, respirația rapidă și dificilă, imposibilitatea de a vorbi în propoziții complete, senzația intensă de sufocare, epuizarea sau agravarea rapidă, în ciuda administrării tratamentului de salvare.
La copiii mici, dificultatea de respirație poate arăta puțin diferit. Observăm că li se retrage pielea între coaste sau sub coaste atunci când inspiră, își mișcă larg aripile nasului și nu mai pot mânca ori bea normal din cauza efortului respirator. În aceste situații nu așteptăm să treacă de la sine, ci solicităm imediat ajutor medical.
Asta ar trebui să rețină pacienții: o alergie la polen nu înseamnă întotdeauna doar strănut și nas înfundat. Atunci când sunt implicate căile respiratorii inferioare, lucrurile pot deveni serioase.”, a transmis președintele AREA
Cum diferențiem alergia de o răceală
„Mâncărimea este unul dintre cele mai utile indicii. Nasul și ochii care mănâncă, strănutul în salve, lăcrimarea și secrețiile nazale apoase sugerează mai degrabă o alergie. Un alt indiciu este repetarea simptomelor în aceeași perioadă, an după an, și agravarea lor atunci când persoana petrece mai mult timp afară. Răceala se asociază mai frecvent cu durere în gât, stare generală rea, dureri musculare și uneori febră.
Alergia la ambrozie nu produce febră. Dacă apare febra, trebuie căutată o infecție sau o altă cauză. Desigur, un pacient alergic poate avea în același timp și o viroză, iar atunci simptomele se pot suprapune. Și durata ne ajută: o viroză trece, de regulă, în câteva zile sau într-o săptămână-două. Alergia poate continua săptămâni, atât timp cât polenul rămâne în aer.
Cum se stabilește diagnosticul
Diagnosticul începe cu povestea pacientului. Când apar simptomele? În ce luni? Se repetă anual? Sunt mai intense afară sau în zilele cu vânt? Apar și tuse, respirație șuierătoare ori lipsă de aer? Apoi putem confirma sensibilizarea prin test prick și/sau prin dozarea IgE specifice din sânge. Este important de spus că un test pozitiv nu pune singur diagnosticul. Rezultatul trebuie să se potrivească și cu simptomele pacientului. Există persoane sensibilizate care nu au boală și există pacienți cu mai multe teste pozitive la care trebuie să stabilim ce alergen provoacă, de fapt, simptomele.
În cazurile mai complicate, mai ales atunci când există sensibilizare la mai multe polenuri, alergologia moleculară poate ajuta. Amb a 1 este principalul alergen molecular al ambroziei și poate susține existența unei sensibilizări reale. Nu este însă o analiză necesară automat tuturor pacienților. Dacă apar tusea, respirația șuierătoare sau lipsa de aer, evaluarea trebuie completată și pentru astm, de obicei prin spirometrie.”, a mai precizat medicul specialist
Când ar trebui să mergem la alergolog
„Ideal, nu atunci când simptomele au devenit deja insuportabile. Consultul este indicat atunci când simptomele reapar în fiecare sezon, afectează somnul, școala, serviciul sau activitatea fizică, când tratamentul luat la întâmplare nu mai ajută ori când apar tusea și dificultățile de respirație. Cu cât diagnosticul este stabilit mai devreme, cu atât putem pregăti mai bine sezonul următor.
Alergia se vindecă sau doar se ține sub control?
Medicamentele pe care le folosim în mod obișnuit (sprayurile cu corticosteroid nazal, antihistaminicul și tratamentul pentru ochi) controlează simptomele și inflamația, dar nu elimină sensibilizarea. Dacă există astm, acesta trebuie tratat corect și constant. Nu doar „la nevoie” și nu doar în zilele foarte rele. Asta face diferența. O rinită alergică necontrolată afectează somnul, concentrarea și calitatea vieții. Iar simptomele bronșice ignorate pot însemna un astm nediagnosticat, cu risc de crize.”, potrivit medicului Claudia Nicolae
Există un tratament care poate modifica boala pe termen lung?
„Da. Pentru pacienții cu alergie confirmată și simptome importante, imunoterapia alergen-specifică (ceea ce mulți numesc „desensibilizare” sau „vaccin antialergic”) poate fi o opțiune. Spre deosebire de medicamentele care controlează simptomele, imunoterapia încearcă să schimbe felul în care sistemul imun reacționează la polen. Poate reduce simptomele și necesarul de medicamente și poate avea efecte care se mențin în timp.
Nu este însă o garanție că alergia va dispărea complet și nu se recomandă doar pentru că un test a ieșit pozitiv. Indicația se stabilește individual de medicul alergolog, iar tratamentul este unul de durată, de regulă aproximativ 3 – 5 ani.
Ce măsuri simple putem lua pentru a reduce expunerea
Nu putem elimina complet polenul din aer, dar putem reduce cantitatea pe care o respirăm și pe care o aducem în casă. În zilele uscate, cu vânt și niveluri ridicate de polen, este util să limităm timpul petrecut afară și să ținem ferestrele închise. În mașină putem folosi aerul condiționat, cu filtrele curățate și schimbate la timp. Când ajungem acasă, este bine să ne schimbăm hainele, să facem duș și să ne spălăm părul. Altfel, polenul ajunge pe canapea, în pat și pe pernă.
În perioada de vârf, rufele ar trebui uscate în interior. Ochelarii pot reduce contactul polenului cu ochii, iar tratamentul recomandat de medic trebuie început la timp și urmat consecvent. Persoanele alergice nu ar trebui să smulgă sau să cosească ambrozia în perioada înfloririi. Exact atunci pot ridica în aer o cantitate foarte mare de polen.
Și mai este ceva important: ambrozia nu este doar problema pacientului alergic. Este și o problemă de sănătate publică. Terenurile infestate trebuie curățate, iar focarele pot fi raportate autorităților și prîn instrumentele disponibile publicului.”, conchide Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar în Alergologie și Imunologie Clinică și președintele Asociației Române de Educație in Alergii (AREA)
About the Author
