Viitorul Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să includă o structură guvernamentală inedită pentru administrația de la București: Ministerul pentru Comunicații și Inteligență Artificială. Noul portofoliu reprezintă una dintre principalele noutăți ale viitorului Executiv, care este construit în jurul PSD și ar urma să fie alcătuit din 17 ministere, transmite agenția Mediafax.
– articolul continuă mai jos –
Conform datelor apărute în cadrul negocierilor politice, conducerea noii instituții ar urma să fie încredințată unui tehnocrat, cel mai probabil agreat de președintele Nicușor Dan. În formula aflată în discuție, șeful statului ar urma să aibă o influență directă în desemnarea titularului, alături de alte portofolii pentru care sunt luate în calcul persoane fără apartenență politică.
Deși statul român a gestionat în ultimele decenii mai multe entități dedicate tehnologiei și digitalizării, crearea acestei instituții marchează un pas nou prin menționarea explicită a noilor tehnologii în titulatură. În trecut au funcționat Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Această ultimă structură a fost desființată la sfârșitul anului 2024, moment în care atribuțiile privind digitalizarea au fost transferate Ministerului Economiei, iar cercetarea a trecut la Autoritatea Națională pentru Cercetare.
În prezent, atribuțiile exacte ale viitorului minister nu sunt complet conturate. Structura ar putea gestiona politica națională în comunicații, coordonarea proiectelor de digitalizare, stimularea industriei locale de profil și elaborarea unei strategii pentru utilizarea tehnologiei în sectorul public. Totodată, rămâne de stabilit dacă Autoritatea pentru Digitalizarea României va intra în subordinea sa și cum se vor delimita competențele față de instituțiile de securitate cibernetică și de reglementare în comunicații electronice.
Demersul coincide cu obligația statelor membre ale Uniunii Europene de a transpune normele comunitare din domeniu. Cadrul de reglementare european, „cunoscut drept AI Act, stabilește obligații diferențiate în funcție de riscurile sistemelor de inteligență artificială, inclusiv reguli stricte pentru anumite utilizări cu impact asupra drepturilor fundamentale, siguranței și accesului la servicii esențiale”. În acest context, viitorul Executiv va trebui să desemneze autoritățile competente, să organizeze mecanismele de supraveghere și să gestioneze impactul tehnologiei în administrație, educație, sănătate și economie.
About the Author
